Ce urmează pentru clienții și angajații Carrefour România. Schimbările pregătite după preluarea de către frații Dedeman

Ce urmează pentru clienții și angajații Carrefour România. Schimbările pregătite după preluarea de către frații Dedeman
Ce se întâmplă cu Carrefour România după preluarea de către frații Dedeman (Foto: Profimedia)
Diana Dumitrache
Google Urmărește pe Google

Preluarea Carrefour România de către Dedeman nu înseamnă doar schimbarea proprietarului unei rețele cu sute de magazine. În spatele tranzacției de peste 820 de milioane de euro are loc un proces amplu prin care compania trebuie să se desprindă treptat de sistemele și serviciile furnizate până acum de grupul francez și să poată funcționa independent.

Schimbarea proprietarului este doar primul pas

Carrefour este prezent în România din 2001, iar rețeaua a ajuns la aproximativ 470 de magazine în 113 orașe, în mai multe formate, de la hipermarketuri Carrefour și supermarketuri Carrefour Market până la Carrefour Express și Supeco.

Pentru un client care intră într-un magazin, schimbarea acționarului poate fi aproape imposibil de observat în prima etapă. Magazinele pot funcționa în continuare, angajații își pot desfășura activitatea, iar sistemele de plată, aprovizionare sau fidelizare pot continua să opereze aparent la fel.

În spatele acestei continuități se află însă un proces mult mai complicat. Mihai Petrov, IT Director & CISO în cadrul Carrefour România, explică faptul că desprinderea unei companii dintr-un grup internațional presupune ceea ce specialiștii numesc „carve-out”. Practic, trebuie identificat tot ceea ce Carrefour România folosea prin intermediul grupului francez și trebuie găsite soluții prin care aceste servicii să funcționeze și după separare.

„Carve-out-ul nu se întâmplă peste noapte în Day 1, cum spunem noi, ziua în care entitatea respectivă este efectiv, adică s-a schimbat acționariatul la data X”, explică Mihai Petrov.

Ce trebuie schimbat în spatele magazinelor

O companie de dimensiunea Carrefour utilizează numeroase sisteme informatice, licențe, servicii și infrastructuri care nu sunt neapărat administrate exclusiv în România. Unele dintre acestea puteau fi furnizate centralizat de grupul internațional.

Este cazul, de exemplu, al unor servicii de securitate cibernetică, inclusiv monitorizarea amenințărilor informatice prin centre de tip SOC, dar și al licențelor sau altor servicii comune.

După desprinderea Carrefour România de grupul francez trebuie stabilit, pas cu pas, ce poate fi transferat, ce trebuie înlocuit și ce sisteme trebuie construite sau contractate separat.

„Carve-out-ul se pregătește dinainte, poate în cazul unei organizații mature, pregătești un carve-out înainte să se pună problema să existe un carve-out”, spune Petrov.

În cazul unei organizații relativ simple, pregătirile pot începe cu cel puțin șase luni înainte ca schimbarea acționariatului să devină efectivă. Pentru companiile foarte mari și complexe, perioada poate fi mai lungă.

Ce urmează pentru clienții Carrefour

Pentru clienți, obiectivul unui asemenea proces este tocmai ca schimbările tehnice să fie cât mai puțin vizibile. Sistemele esențiale trebuie pregătite înainte de separare astfel încât activitatea magazinelor să continue fără întreruperi.

Asta înseamnă că trecerea sub noul acționariat nu presupune automat că, de la o anumită dată, se schimbă magazinele, aplicațiile, casele de marcat sau serviciile oferite consumatorilor. Orice modificări comerciale ulterioare vor depinde de deciziile noului proprietar, în timp ce procesul descris de reprezentantul Carrefour privește în primul rând infrastructura din spatele operațiunilor.

„Puterea este a noastră, să pregătim cât de bine putem înainte de ziua 1 aspectele de care depinde să fie furnizate”, afirmă Mihai Petrov.

Ce urmează pentru angajați

Și pentru salariați schimbarea poate fi inițial mai puțin spectaculoasă decât sugerează dimensiunea tranzacției. O parte importantă a transformării se desfășoară la nivelul echipelor IT, de securitate, juridice și administrative, care trebuie să stabilească modul în care compania va funcționa independent de fostul grup.

Procesul continuă și după schimbarea oficială a acționarului.

„Pentru că, practic, asta-i realitatea în care trăim: tranzacțiile se întâmplă. Și nu se oprește carve-out-ul la ziua 1. Carve-out-ul durează mult după ziua 1”, explică Petrov.

Prin urmare, nu rezultă automat din această etapă că vor exista schimbări imediate pentru personalul magazinelor. Reorganizările de sisteme și servicii sunt distincte de eventualele decizii viitoare privind structura forței de muncă.

Pot apărea și noi obligații pentru companie

Schimbarea structurii Carrefour România poate avea consecințe și în domeniul securității cibernetice. Gabriel Dinu, director adjunct al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, arată că modificarea formei juridice, a sediului, a persoanei responsabile, a dimensiunii companiei sau chiar introducerea unor activități noi poate determina reevaluarea obligațiilor unei organizații.

De exemplu, dacă o companie începe să opereze o activitate care o transformă într-un jucător pe piața energiei, situația sa din perspectiva Directivei NIS se poate schimba.

„Dacă vor să devină jucători în piață, atunci o să intre sub Directiva NIS”, explică Gabriel Dinu.

Carrefour intră în noua etapă după un an dificil

Tranziția vine într-un moment important pentru companie. Carrefour SA, principala societate a grupului francez din România, a înregistrat anul trecut o pierdere de 64,3 milioane de lei, în condițiile unei cifre de afaceri de 14,1 miliarde de lei, în creștere cu peste 13% față de 2024.

Afacerile întregului grup au depășit 15 miliarde de lei, Carrefour situându-se pe poziția a patra între marii comercianți alimentari din România.

Pentru noul proprietar, perioada următoare va însemna astfel nu doar administrarea unei rețele uriașe de magazine, ci și finalizarea desprinderii infrastructurii Carrefour România de grupul internațional. Pentru clienți și pentru majoritatea angajaților, miza este ca acest proces complicat din culise să se desfășoare fără ca funcționarea de zi cu zi a magazinelor să fie perturbată.