Ce a avut neobișnuit cutremurul de 5,7 din Vrancea. Românii l-au resimțit puternic: „Niciunul nu m-a speriat ca ăsta”

Ce a avut neobișnuit cutremurul de 5,7 din Vrancea. Românii l-au resimțit puternic:
Cutremurul de 5,7 din Vrancea, resimțit puternic în mai multe orașe (Foto: Profimedia)
Diana Dumitrache
·
Google Urmărește pe Google

Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs miercuri, 18 noiembrie 2026, la ora 2:48, în zona seismică Vrancea, a provocat panică în mai multe orașe din România. Deși s-a produs la o adâncime de peste 100 de kilometri, mișcarea seismică a fost resimțită puternic inclusiv în București, Iași și Bacău. Numeroși români au povestit că au fost treziți din somn și că seismul li s-a părut neobișnuit de lung. În mai multe județe au fost solicitate intervenții medicale, după ce unele persoane au suferit atacuri de panică, iar altele au fost rănite de obiectele de mobilier.

De ce cutremurul de 5,7 s-a simțit atât de puternic

Potrivit datelor actualizate ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), cutremurul s-a produs la ora 02:48:55, în zona Vrancea-Covasna, la o adâncime de 107,1 kilometri. Inițial, autoritățile anunțaseră o magnitudine de 5,6 și o adâncime de 140 de kilometri, însă parametrii au fost revizuiți ulterior.

Una dintre particularitățile seismului este tocmai adâncimea la care s-a produs. Spre deosebire de cutremurele superficiale, cele din Vrancea pot transmite undele seismice pe distanțe foarte mari, astfel încât mișcarea pământului să fie resimțită în numeroase localități.

Adâncimea mare nu înseamnă automat că un cutremur va fi mai puternic la suprafață. Totuși, caracteristicile geologice ale zonei Vrancea favorizează propagarea undelor seismice pe distanțe considerabile.

Intensitatea resimțită depinde și de tipul solului, de distanța față de epicentru și de caracteristicile clădirilor. În blocurile înalte, de exemplu, balansul poate fi mai pronunțat, iar locatarii de la etajele superioare pot percepe mișcarea mai intens.

„Nu se mai termina parcă”. Ce au povestit românii după cutremur

Un alt aspect care a atras atenția a fost durata percepută a mișcării seismice. Mai mulți români au susținut, în comentarii publicate pe Facebook, că seismul a părut să dureze foarte mult.

„București, s-a simțit tare, m-a trezit din somn”, a povestit o persoană.

„A fost foarte intens! Niciunul nu m-a speriat ca ăsta”, a scris un alt utilizator.

„Nu se mai termina parcă”, a fost reacția unui român, care a descris senzația provocată de mișcarea pământului.

Cutremurul a fost resimțit puternic și în Moldova.

„Și la IAȘI la casă s-a simțit bine. Prima dată sa auzit un huruit și câinele a început să latre, telefonul a scos un sunet de alarmă diferit!”, a relatat un utilizator.

„Bacău, foarte tare s-a simțit!”, a transmis o altă persoană.

Specialiștii explică faptul că durata percepută a unui cutremur nu coincide neapărat cu durata ruperii rocilor în focar. Undele seismice ajung succesiv la suprafață, iar oscilațiile clădirilor pot continua pentru câteva momente. În plus, frica poate modifica percepția timpului.

Oameni răniți și atacuri de panică după cutremur

În județul Galați, autoritățile au raportat nouă apeluri la 112, dintre care șapte au necesitat intervenția echipajelor medicale. Șase persoane au fost transportate la spital, în principal în urma unor atacuri de panică sau a unor accidente produse în timpul seismului.

O persoană a fost lovită de ușa unui dulap, iar alta s-a rănit la cap în timp ce încerca să iasă din clădire. În Râmnicu Sărat, județul Buzău, o femeie a fost rănită după ce elemente de mobilier au căzut peste ea.

Echipele de intervenție au efectuat verificări în mai multe județe și în București, fără să fie raportate pagube materiale în urma misiunilor de recunoaștere.

De ce nu a fost transmis un mesaj RO-ALERT înaintea cutremurului

IGSU a explicat că sistemul RO-ALERT nu transmite avertizări înainte de producerea cutremurelor. Acestea nu pot fi prezise cu precizie, astfel încât să fie cunoscute din timp ora, locul și magnitudinea.

Mesajele RO-ALERT pot fi transmise ulterior, dacă seismul produce consecințe grave și populația trebuie informată despre măsurile de protecție. Autoritățile recomandă ca, în timpul unui cutremur, oamenii să nu fugă pe scări și să nu utilizeze liftul, ci să se protejeze de obiectele care pot cădea.

Seismul din 18 noiembrie vine după mai multe mișcări tectonice înregistrate în Vrancea în ultimele luni, inclusiv un cutremur cu magnitudinea de 4,8 produs pe 19 octombrie. Totuși, această succesiune nu permite anticiparea unui cutremur mai puternic.