Ce se întâmplă cu anii de pensie dacă ai fost șomer. Diferența dintre șomajul indemnizat și perioadele în care nu ai avut venituri

Perioadele în care o persoană nu a avut un loc de muncă pot conta mai mult decât pare atunci când vine momentul pensionării. Mulți români au în istoricul profesional câteva luni sau chiar câțiva ani în care nu au lucrat, fie pentru că au fost disponibilizați, fie pentru că și-au găsit greu un nou serviciu. Diferența importantă este însă între perioada în care persoana a fost pur și simplu fără serviciu și cea în care a beneficiat de indemnizație de șomaj.

În 2026, regulile privind pensiile sunt stabilite în principal prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, iar principiul de bază este contributivitatea: pensia depinde de perioadele pentru care au fost datorate contribuții la sistemul public și de veniturile care au constituit baza acestora.

Când perioada de șomaj contează la pensie

Faptul că o persoană nu a avut un contract de muncă nu înseamnă automat că perioada respectivă dispare din calculul pensiei.

Legea pensiilor prevede expres că, pentru perioadele în care o persoană a fost șomer, la stabilirea punctajului lunar sunt luate în calcul drepturile bănești acordate care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale. O regulă similară există pentru anumite plăți compensatorii pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Așadar, trebuie făcută diferența între șomajul indemnizat, pentru care există contribuție la sistem, și simpla perioadă în care o persoană nu muncește, nu primește indemnizație și nu este asigurată voluntar.

În cea de-a doua situație, lunile respective reprezintă, în principiu, o „gaură” în istoricul contributiv: dacă nu există contribuție și nici o altă situație recunoscută de lege, perioada nu devine stagiu contributiv doar pentru că persoana era înscrisă în căutarea unui loc de muncă. Legea definește stagiul contributiv ca perioada pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale.

Un an fără serviciu poate avea două rezultate diferite

Să presupunem că două persoane au lucrat fiecare timp de 20 de ani, după care și-au pierdut locul de muncă. Prima primește indemnizație de șomaj timp de șase luni. Pentru perioada în care există drepturi bănești ce constituie baza contribuției, aceasta este valorificată potrivit regulilor sistemului de pensii.

Vezi și:

Pensionarii care pot avea bani de recuperat fără să știe. Când poți cere recalcularea pensiei

Cât valorează 15 ani de contribuții la pensie. Diferența dintre un român plătit cu salariul minim și unul cu salariul mediu

A doua persoană nu solicită ori nu îndeplinește condițiile pentru indemnizație și rămâne un an acasă, fără venituri pentru care să datoreze CAS și fără să încheie un contract de asigurare socială. În cazul său, acel an nu se transformă automat într-un an contributiv la pensie.

Diferența devine importantă mai ales pentru persoanele care au avut mai multe întreruperi de-a lungul carierei.

15 ani și 35 de ani sunt două praguri importante

Legea nr. 360/2023 stabilește un stagiu minim de cotizare contributiv de 15 ani și un stagiu complet contributiv de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, cu aplicarea eșalonărilor prevăzute de lege.

De exemplu, o persoană poate spune că au trecut 35 de ani de când s-a angajat prima dată, însă dacă în interiorul acestei perioade a avut trei ani fără serviciu și fără contribuții, nu înseamnă automat că are 35 de ani de stagiu contributiv.

Această diferență contează inclusiv pentru punctele de stabilitate, deoarece actuala lege acordă puncte suplimentare pentru stagiul contributiv realizat peste 25 de ani. Prin urmare, perioadele fără contribuții pot influența nu numai numărul efectiv de ani contributivi, ci și momentul de la care se acumulează aceste puncte suplimentare.

Ce ar trebui să verifice cei care au avut perioade fără serviciu

Românii care au trecut prin șomaj sau au avut pauze lungi între două locuri de muncă ar trebui să verifice din timp istoricul contribuțiilor și să facă diferența între lunile în care au beneficiat de drepturi de șomaj valorificabile și cele în care nu au fost asigurați.

Legea permite și asigurarea voluntară prin contract cu casa teritorială de pensii, pentru completarea stagiului necesar pensiei pentru limită de vârstă sau a venitului asigurat.

Cu alte cuvinte, simplul fapt că cineva a fost fără serviciu nu înseamnă automat că pierde perioada respectivă la pensie. Contează ce statut a avut în acele luni și, mai ales, dacă pentru perioada respectivă există contribuție sau o situație recunoscută de lege. Tocmai de aceea, două persoane care au stat același număr de luni fără un contract de muncă pot ajunge la pensionare cu stagii și punctaje diferite.

Donald Trump îi declară „inamici” pe cei care mai folosesc termenul AI. Casa Albă vrea să-i spună „superinteligență”