Câți bani poți primi de la părinți fără să plătești impozit. Ce verifică ANAF dacă sumele sunt mari

Banii trimiși de părinți copiilor pentru chirie, rate, studii sau chiar pentru cumpărarea unei locuințe nu devin automat venituri impozabile doar pentru că au intrat într-un cont bancar. În 2026, problema apare mai ales atunci când ANAF verifică situația fiscală a unei persoane și constată sume importante care nu se potrivesc cu veniturile declarate, iar beneficiarul trebuie să poată explica de unde provin banii și care a fost natura transferului.

Primești bani de la părinți? Nu înseamnă automat că datorezi impozit

ANAF a clarificat explicit problema transferurilor între rude. Potrivit instituției, sumele date sau încasate de la rude se pot încadra în categoria donațiilor/darurilor manuale sau, în funcție de situație, pot reprezenta datorii, respectiv împrumuturi. Aceste surse nu sunt, prin ele însele, venituri impozabile.

Așadar, dacă un student primește de la părinți 2.000 de lei în fiecare lună pentru chirie și cheltuieli, simplul fapt că transferul este lunar nu transformă automat cei 2.000 de lei într-un salariu sau alt venit impozabil.

Același principiu poate exista și în cazul unei sume mari. Dacă părinții transferă copilului 30.000 de euro pentru avansul unui apartament, faptul că suma este mare nu o transformă automat într-un venit pentru care trebuie achitat impozit pe venit. Contează însă să poată fi stabilită natura reală și proveniența banilor.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Când poate ANAF să întrebe de unde ai banii

ANAF poate verifica situația fiscală personală comparând veniturile cunoscute cu patrimoniul, cheltuielile și fluxurile de bani ale persoanei respective. Instituția arată că, într-o asemenea procedură, inspectorii examinează inclusiv intrările și ieșirile de fonduri și modificările patrimoniului.

Să luăm un exemplu simplu. O persoană declară venituri de 5.000 de lei net pe lună, dar într-un an cumpără o mașină de 30.000 de euro și achită un avans de 40.000 de euro pentru o locuință. Diferența dintre veniturile cunoscute și cheltuielile realizate poate necesita o explicație.

Dacă 50.000 de euro au provenit de la părinți, important este să poată fi demonstrat acest lucru.

Vezi și:

Cât cheltuiesc românii pe mâncare, facturi, alcool și educație. Cum arată bugetul unei gospodării în 2026

Ce valoare mai au banii vechi găsiți în sertare. Unele bancnote pot fi schimbate, altele pot interesa colecționarii

Ce documente este bine să păstrezi pentru sumele mari

Pentru transferurile obișnuite destinate cheltuielilor curente nu trebuie creată inutil o birocrație familială. În schimb, când vorbim despre zeci de mii de euro pentru casă, mașină sau o altă achiziție importantă, trasabilitatea banilor devine mult mai importantă.

Transferul bancar este preferabil numerarului deoarece lasă o urmă clară. La explicația plății poate apărea, de exemplu, „sprijin familial”, „donație pentru avans apartament” sau „împrumut”, după situația reală.

Pentru sume importante pot deveni utile și înscrisuri care arată natura operațiunii, iar dacă este vorba despre un împrumut trebuie să rezulte că banii au fost într-adevăr împrumutați, nu să fie creat ulterior un document fictiv doar pentru justificarea unei sume.

ANAF precizează că, în verificarea situației fiscale personale, ia în calcul documentele și informațiile prezentate de contribuabil, dar și datele pe care instituția le deține sau le obține despre venituri, cheltuieli, patrimoniu și fluxurile financiare.

Când apare riscul impozitului de 70%

Aici apare confuzia care i-a speriat pe mulți contribuabili. ANAF nu aplică un impozit de 70% pur și simplu pentru că ai primit bani de la mama, tatăl sau altă rudă.

Cota de 70% prevăzută de Codul fiscal se aplică veniturilor constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată. ANAF a subliniat explicit că această cotă nu se aplică surselor de fonduri identificate și încadrate corespunzător. Diferența este esențială.

Dacă primești 20.000 de euro de la părinți și poți demonstra proveniența și natura banilor, situația este fundamental diferită de cea în care apar 20.000 de euro în patrimoniul tău și, în cadrul unei verificări fiscale, nu poate fi identificată sursa acestora.

Cadoul nu trebuie confundat cu plata pentru o activitate

Mai există un detaliu important: denumirea transferului nu poate schimba realitatea economică.

Dacă părinții îți trimit bani pentru a te ajuta să cumperi un apartament, discutăm despre o situație. Dacă o persoană primește în mod repetat bani pentru servicii prestate, vânzări sau o activitate economică și îi prezintă pur și simplu drept „cadouri”, situația fiscală poate fi alta. Codul fiscal permite autorităților să analizeze conținutul economic real al unei tranzacții, nu numai denumirea dată acesteia.

Pentru românii care primesc ajutor financiar de la familie, regula practică este astfel destul de simplă: transferurile reale între rude nu sunt automat taxate, dar pentru sumele mari merită păstrată o urmă clară a provenienței și a motivului transferului. Dacă peste câțiva ani trebuie explicat de unde au venit banii pentru un apartament de 150.000 de euro, este mult mai simplu să existe documentele și transferurile bancare decât să fie reconstituită întreaga situație din amintiri.

Cum faci un cocktail clasic ce combină whiskey cu gin, în timp ce berea de ghimbir completează povestea începută în 1942 – Suffering Bastard