Ai moștenit bani și îi depui în cont. Ce documente trebuie să păstrezi dacă ANAF verifică proveniența sumei

O sumă de bani primită prin moștenire poate ajunge ulterior într-un cont bancar, mai ales atunci când moștenitorul primește numerar, încasează bani existenți într-un cont al persoanei decedate sau valorifică anumite active din succesiune. O depunere importantă în bancă poate însă ridica o întrebare firească: trebuie justificată suma în cazul unei verificări ANAF?

Primirea banilor prin moștenire nu înseamnă, în sine, că moștenitorul datorează impozit pe venit pentru suma respectivă. Codul fiscal include între veniturile neimpozabile sumele și bunurile, inclusiv titlurile de valoare și aurul de investiții, primite cu titlu de moștenire ori donație. ANAF a explicat, la rândul său, că pentru veniturile neimpozabile prevăzute de art. 62 nu există obligația declarativă aplicabilă veniturilor impozabile.

Asta nu înseamnă însă că documentele legate de succesiune nu mai sunt importante după ce banii au ajuns la moștenitor. Dacă ulterior trebuie explicată proveniența unei sume, diferența esențială este posibilitatea de a demonstra că banii provin într-adevăr dintr-o moștenire.

Banii moșteniți sunt venituri neimpozabile

Codul fiscal face o distincție între veniturile pentru care se datorează impozit și sumele care au caracter neimpozabil. În cea de-a doua categorie sunt incluse expres sumele și bunurile primite prin moștenire.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Prin urmare, simplul fapt că depui într-un cont bancar 20.000, 50.000 sau 100.000 de lei proveniți dintr-o moștenire nu transformă acei bani într-un venit impozabil. Nici valoarea mare a transferului nu schimbă automat natura juridică a banilor.

Problema poate apărea dacă, într-o eventuală verificare a situației fiscale personale, există o diferență între veniturile cunoscute ale unei persoane și banii utilizați pentru achiziții, economii sau alte operațiuni, iar contribuabilul nu poate explica sursa fondurilor.

De aceea, pentru sumele importante nu este suficient să te bazezi pe explicația verbală că „banii sunt moșteniți”. Trebuie să existe documente din care să rezulte atât dreptul asupra moștenirii, cât și, pe cât posibil, legătura dintre bunurile sau banii moșteniți și suma ajunsă ulterior în cont.

Ce documente trebuie să păstrezi pentru banii moșteniți

Cel mai important document este, de regulă, certificatul de moștenitor eliberat în cadrul procedurii succesorale. Acesta dovedește calitatea de moștenitor și drepturile dobândite asupra patrimoniului succesoral.

În funcție de modul în care au fost primiți banii, pot deveni relevante și alte documente. Dacă suma se afla într-un cont bancar al persoanei decedate, este util să păstrezi documentele bancare care arată existența banilor și transferul sau plata acestora către moștenitor. Dacă banii provin din valorificarea unui bun dobândit prin moștenire, trebuie păstrate documentele succesorale, dar și actele tranzacției prin care bunul a fost ulterior vândut.

Practic, pentru a putea reconstrui traseul banilor, este indicat să păstrezi:

• certificatul de moștenitor;
• actele notariale privind succesiunea;
• extrasele de cont care arată transferul banilor;
• documentele emise de bancă la eliberarea sumelor existente în conturile persoanei decedate;
• contractele de vânzare, dacă banii provin din valorificarea unui bun moștenit;
• documentele privind eventuale depozite, titluri de stat, acțiuni sau alte active financiare moștenite;
• dovezile depunerii banilor în propriul cont.

Documentele bancare sunt importante tocmai pentru că pot crea o legătură clară între suma existentă în patrimoniul persoanei decedate și banii ajunși ulterior la moștenitor.

Ce se întâmplă dacă banii moșteniți au fost primiți în numerar

Situația devine mai delicată atunci când vorbim despre numerar. De exemplu, o persoană poate moșteni o sumă care se afla efectiv în patrimoniul defunctului, iar după finalizarea succesiunii să păstreze banii acasă și să îi depună în bancă după câteva luni sau chiar mai târziu.

Într-o asemenea situație, documentele succesorale devin cu atât mai importante. Ideal este ca existența sumei respective și includerea ei în masa succesorală să poată fi demonstrate prin acte.

Cu cât traseul banilor este mai ușor de urmărit, cu atât explicația provenienței este mai solidă. O simplă afirmație potrivit căreia numerarul provine dintr-o moștenire, fără documente care să susțină explicația, poate ridica probleme dacă suma este analizată fiscal.

În practica verificărilor fiscale, documentele justificative și traseul financiar au o importanță majoră. Într-o decizie publicată de ANAF privind o contestație rezultată dintr-o verificare fiscală sunt menționate, de exemplu, contracte, documente bancare și chitanțe folosite pentru justificarea provenienței și circulației unor sume.

De ce este important să poți demonstra proveniența banilor

Miza poate fi considerabilă. Codul fiscal prevede un regim sever pentru veniturile a căror sursă nu poate fi identificată de organele fiscale. Tocmai de aceea există o diferență importantă între o sumă cu proveniență legală și documentată și una pentru care contribuabilul nu poate prezenta o explicație susținută de acte.

În cazul banilor moșteniți, sursa există și este una legală. Problema nu este faptul că suma a fost moștenită, ci posibilitatea de a demonstra acest lucru dacă apare o verificare.

De aceea, actele succesorale nu ar trebui aruncate după finalizarea procedurii. Același lucru este valabil pentru extrasele bancare, documentele privind lichidarea unor depozite sau contractele prin care au fost vândute bunurile moștenite.

Trebuie făcută însă o distincție importantă. Depunerea banilor moșteniți în bancă nu înseamnă automat un control ANAF și nici nu există o regulă potrivit căreia orice sumă mare depusă în cont devine impozabilă. Natura banilor și documentele care justifică proveniența sunt cele care contează.

Moștenirea banilor și impozitul pe succesiune sunt lucruri diferite

Faptul că banii primiți prin moștenire sunt neimpozabili din perspectiva impozitului pe venit nu trebuie confundat cu regulile fiscale aplicabile procedurii succesorale.

În special în cazul proprietăților imobiliare, Codul fiscal conține reguli distincte privind finalizarea succesiunii și impozitul care poate apărea atunci când procedura nu este încheiată într-un anumit interval. Aceste obligații nu transformă însă banii primiți cu titlu de moștenire într-un venit obișnuit al moștenitorului.

La fel, situația poate deveni diferită dacă după moștenire bunurile sunt vândute sau activele financiare sunt tranzacționate. Atunci poate exista o operațiune ulterioară cu propriul regim fiscal, separat de momentul dobândirii moștenirii.

Pentru cine primește pur și simplu o sumă de bani prin succesiune și o depune ulterior în cont, regula de bază rămâne simplă: banii moșteniți nu sunt impozitați ca venit doar pentru că ajung în bancă, dar documentele care demonstrează de unde provin trebuie păstrate.