ANAF verifică cine nu a declarat CAS și CASS. Ce venituri sunt luate în calcul și cum se stabilesc datoriile
Românii care au obținut venituri suplimentare în 2025, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensii și sănătate, pot primi notificări de la ANAF. Fiscul va putea calcula din oficiu sumele datorate, dacă persoanele vizate nu depun Declarația unică în termen de 20 de zile de la primirea notificării. Noua procedură, aprobată prin Ordinul ANAF nr. 1457/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 919 din 2 noiembrie 2026, vizează mai multe categorii de venituri, inclusiv chirii, drepturi de autor, investiții și activități independente.
Ce înseamnă că ANAF va calcula singur CAS și CASS
CAS reprezintă contribuția de asigurări sociale, adică banii destinați sistemului public de pensii, iar CASS este contribuția pentru asigurările de sănătate.
În mod obișnuit, persoanele care obțin venituri extrasalariale trebuie să verifice dacă datorează aceste contribuții și să le declare prin formularul 212, cunoscut drept Declarația unică.
Dacă nu își îndeplinesc obligația, ANAF poate folosi informațiile pe care le deține pentru a estima baza de calcul și pentru a stabili suma datorată. De exemplu, o persoană care a obținut în 2025 venituri nete de 60.000 de lei din drepturi de autor, fără reținerea contribuțiilor la sursă și fără alte excepții aplicabile, poate datora CAS și CASS.
Pentru CAS, plafonul de 12 salarii minime brute din 2025 este de 48.600 de lei. Contribuția de 25% calculată la această bază este de 12.150 de lei. Pentru CASS, dacă se aplică baza de șase salarii minime, contribuția este de 2.430 de lei.
Sumele exacte depind însă de categoria veniturilor, de plafoanele aplicabile și de situația fiscală a fiecărei persoane.
Cine poate primi notificări de la ANAF
Procedura se aplică persoanelor care au obținut venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, chirii, investiții, agricultură, silvicultură, piscicultură sau alte surse.
Sunt vizate și anumite venituri salariale obținute pentru activități desfășurate în străinătate, precum și pensiile primite din alte țări. Totuși, simpla obținere a unui asemenea venit nu înseamnă automat că persoana datorează ambele contribuții.
De exemplu, veniturile din chirii pot genera obligația de plată a CASS, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, dar nu generează, prin ele însele, obligația de plată a CAS.
Pentru pensiile din străinătate, Legea nr. 141/2025 a introdus CASS de 10% asupra părții care depășește 3.000 de lei lunar, în condițiile legii.
Ce se întâmplă dacă nu răspunzi notificării în 20 de zile
Persoanele identificate vor primi o notificare prin care ANAF le comunică obligațiile declarative neîndeplinite. Documentul precizează că „nedepunerea declarației, în termen de 20 zile de la primirea prezentei notificări, atrage stabilirea din oficiu a obligației de plată”.
Contribuabilii sunt invitați și la o audiere, în termen de șapte zile de la primirea notificării, pentru a-și prezenta punctul de vedere.
Dacă nu depun declarația, Fiscul poate emite o decizie de impunere, pe baza informațiilor disponibile. De asemenea, este important de precizat faptul că decizia poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare.
Ce amenzi riscă românii care nu au depus Declarația unică
Pe lângă contribuțiile stabilite de ANAF și eventualele accesorii fiscale, persoanele care nu au depus declarația la termen riscă o amendă cuprinsă între 50 și 500 de lei, potrivit Codului de procedură fiscală.
Obligația declarării veniturilor din 2025 până la 25 mai 2026 rezultă din modificările introduse prin OUG nr. 128/2024.
Cei care primesc notificări trebuie să verifice informațiile din document, să consulte situația fiscală din Spațiul Privat Virtual și să depună declarația, dacă aveau această obligație. Dacă sumele indicate sunt greșite, pot solicita clarificări și prezenta documentele justificative.
O altă schimbare, propusă pentru tinerii care lucrează part-time
Separat, un proiect legislativ propune extinderea facilităților privind contribuțiile sociale pentru toți angajații sub 26 de ani care lucrează cu timp parțial, indiferent dacă mai sunt elevi sau studenți.
Inițiatorii susțin că „lipsa experienței profesionale reprezintă una dintre principalele bariere în calea angajării tinerilor”.
Proiectul urmărește reducerea costurilor suplimentare suportate de angajatori pentru anumite contracte part-time. Măsura nu este însă în vigoare și trebuie adoptată pentru a produce efecte.