Când s-ar putea redeschide centrala nucleară de la Cernavodă. Scenariul pregătit pentru iarna 2026–2027

Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea rămâne complet oprită până spre mijlocul lunii octombrie, după ce debitul scăzut al Dunării a făcut imposibilă funcționarea în siguranță a celor două reactoare. Între timp, România compensează energia care lipsește în principal prin importuri, iar autoritățile discută deja o soluție pentru iarna 2026-2027: amânarea cu trei luni a opririi Unității 1 pentru retehnologizare.

Când ar putea reporni centrala de la Cernavodă

Deși anterior fusese avansată data de 4 octombrie pentru o posibilă revenire în sistem, cele mai recente prognoze nu sunt favorabile. Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi spune că, în următoarele zece zile, nivelul Dunării nu ar permite repornirea în siguranță a reactoarelor.

„La Cernavodă situația este în continuare rezervată. Avem prognoză pe următoarele 10 zile care arată că nu vom avea un nivel al debitului la intrarea în țară și un nivel al apei la Cernavodă pentru redeschiderea în siguranță a celor două reactoare, pentru a avea apa necesară pentru pompele de răcire ale reactoarelor”, a declarat Cristian Bușoi, conform Digi24.

Practic, o revenire în septembrie este exclusă, iar următorul reper este mijlocul lunii octombrie. Nici acesta nu reprezintă însă o dată sigură, pentru că totul depinde de evoluția Dunării.

„În luna septembrie sub nicio formă și abia către mijlocul lunii octombrie, în funcție de cum vor evolua prognozele. Avem chiar debit în scădere în următoarele zile”, a explicat oficialul.

Apa Dunării este esențială pentru sistemele de răcire ale centralei. Tocmai de aceea, reactoarele nu pot fi repornite doar pentru că sistemul energetic are nevoie de producția lor, ci numai atunci când condițiile permit funcționarea în parametri de siguranță.

Vezi și:

Șoferii care încalcă regulile, filmați din elicopter. Unde au rămas mai mulți români fără permis pentru depășiri

România compensează în primul rând prin importuri

Oprirea celor două reactoare înseamnă dispariția temporară din sistem a unei producții constante de aproximativ 1.200–1.300 MW. Spre deosebire de energia solară sau eoliană, producția nucleară este una de bandă, disponibilă indiferent dacă este zi, noapte, soare sau vânt.

„În mare parte prin importuri”, a răspuns Cristian Bușoi atunci când a fost întrebat cum este compensată energia care nu mai vine de la Cernavodă.

Ajută și cele patru grupuri ale Complexului Energetic Oltenia, centralele pe gaze, inclusiv OMV Petrom Brazi și vechea centrală de la Iernut, dar și regenerabilele. În perioadele cu producție eoliană ridicată, importurile din orele de vârf au coborât sub 1.500 MW. Când vântul a fost slab, acestea au ajuns însă până la aproximativ 2.500 MW.

Pentru români, problema nu înseamnă că există în acest moment perspectiva întreruperii alimentării cu electricitate. Sistemul compensează deficitul prin alte surse și importuri. Situația crește însă dependența de energia cumpărată din exterior și expunerea la prețurile regionale, mai ales în orele cu consum ridicat.

Vezi și:

Reactorul nuclear mobil cât o rulotă ar putea fi soluția pentru criza energetică. Pleacă la primul test major

Cât ajută redeschiderea Grupului 4 de la Rovinari sistemul energetic. Cât timp ar putea funcționa cu stocurile actuale

Scenariul pregătit pentru iarna 2026–2027

Problema devine și mai importantă odată cu apropierea sezonului rece. Unitatea 1 de la Cernavodă, cu o putere de aproximativ 700 MW, ar trebui retrasă din exploatare la 1 ianuarie 2027 pentru un amplu proiect de retehnologizare.

Vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache, propune însă analizarea unei amânări cu trei luni, astfel încât reactorul să continue să producă electricitate pe parcursul iernii.

„Una dintre variantele la care eu m-am gândit în momentul de față este – dacă se poate și dacă există o soluție – să prelungim cu trei luni de zile momentul retragerii din exploatare a Unității 1 de la Cernavodă, care, după cum știm cu toții, ar trebui să iasă la 1 ianuarie 2027. Ca să depășim iarna. 700 MW vor conta foarte mult în acea perioadă”, a declarat Andronache.

Deocamdată este o variantă propusă, nu o decizie definitivă. Miza este însă importantă: păstrarea celor 700 MW în sistem în lunile ianuarie-martie ar reduce necesarul care trebuie acoperit din gaze, cărbune, regenerabile și importuri.

„Trebuie să ne gândim mereu la varianta cea mai pesimistă, ca să putem să depășim orice moment dacă se mai întâmplă ceva”, a explicat vicepreședintele ANRE.

Ce alte soluții are România pentru această iarnă

Autoritățile mizează și pe menținerea temporară a unor grupuri pe cărbune, dar și pe intrarea în producție a unor noi capacități pe gaze. În cazul centralei de la Iernut mai sunt de finalizat lucrări legate în principal de automatizări și sistemele SCADA, însă termenele proiectului au fost amânate în repetate rânduri. În cazul Mintia, Andronache spune că lucrările sunt mai avansate.

Există și riscul unei ierni dificile prelungite spre primăvară. Chiar dacă depozitele mai conțin gaze, pe măsură ce acestea se golesc scade presiunea, ceea ce poate limita volumele care pot fi extrase într-un anumit interval.

Unitatea 1 de la Cernavodă are aproximativ 30 de ani de funcționare și ar urma să intre într-un program de retehnologizare de circa 32 de luni. Investiția este estimată la aproximativ 4 miliarde de euro și ar trebui să îi prelungească durata de viață cu încă aproximativ 30 de ani.

Până atunci, însă, problema imediată rămâne debitul Dunării. Dacă situația hidrologică nu se îmbunătățește, repornirea anunțată inițial pentru începutul lui octombrie poate fi împinsă către mijlocul lunii. Iar pentru iarna 2026–2027, păstrarea Unității 1 în funcțiune încă trei luni devine una dintre variantele analizate pentru a reduce presiunea asupra importurilor și a celorlalte surse de producție.

Windows 11 ar putea deveni cu 20% mai rapid pe PC-urile cu 8 GB RAM. Ce schimbă Microsoft