Reactoarele de la Cernavodă ar putea rămâne oprite până la sfârșitul lunii. Ce se întâmplă cu energia României

Reactoarele de la Cernavodă ar putea fi repornite abia spre sfârșitul lunii septembrie, însă o decizie clară nu poate fi luată deocamdată, deoarece evoluția debitului Dunării rămâne incertă. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a anunțat că autoritățile vor face o nouă evaluare după 15 septembrie, iar până atunci România va continua să acopere prin importuri o parte din energia necesară în orele de vârf.

Debit scăzut al Dunării, problema care întârzie repornirea

Situația reactoarelor de la Cernavodă este strâns legată de nivelul Dunării, deoarece apa este necesară pentru răcirea instalațiilor și pentru funcționarea în siguranță a centralei. Cristian Bușoi a declarat, după ședința Comandamentului Energetic, că debitul Dunării la intrarea în țară ar putea rămâne scăzut pe tot parcursul lunii septembrie.

„În acest moment nu putem avansa o dată foarte clară, pentru că, așa cum vă spuneam, prognozele sunt rezervate”, a explicat secretarul de stat. Potrivit acestuia, există unele semnale favorabile în bazinul superior al Dunării, în special în Austria, unde au fost înregistrate precipitații în ultima perioadă.

O ușoară creștere a debitului a fost observată și pe râul Sava. Totuși, Bușoi a precizat că aceasta nu poate fi considerată, în acest moment, o soluție care să rezolve problema nivelului apei de la Cernavodă.

Autoritățile vor analiza din nou situația după 15 septembrie.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

„Ne așteptăm ca lucrurile să poată fi posibile abia către sfârșitul lunii septembrie”, a spus Cristian Bușoi.

România acoperă diferența de energie prin importuri

Oprirea centralei nucleare lasă un deficit de aproximativ 1.200-1.300 MW, care trebuie acoperit în funcție de producția internă și de situația de pe piața regională. România apelează astfel la importuri în special în perioadele în care consumul crește, iar producția internă nu este suficientă.

Cristian Bușoi a precizat că piața regională este stabilă și că există cantități de energie disponibile pentru import. Centrala nucleară de la Paks, din Ungaria, funcționează din nou la întreaga capacitate, iar centrala de la Kozlodui, din Bulgaria, nu este în pericol, potrivit oficialului.

În următoarele zile, producția eoliană ar urma să contribuie la reducerea cantității de energie care trebuie cumpărată din exterior.

Vezi și:

Nuclearelectrica, în instanță după oprirea centralei de la Cernavodă. Ce i-a cerut un furnizor de energie

Ce să nu faci niciodată seara dacă vrei o factură mai mică la curent. Obiceiul care crește consumul fără să-ți dai seama

„Pentru următoarele trei zile avem un ajutor, să spun așa, din producția de eolian, în așa fel încât importurile vor fi bine sub 2.000 MW în orele de vârf”, a declarat Bușoi.

Importurile sunt necesare mai ales seara, când cererea de energie este mai ridicată. Cantitatea care trebuie adusă din piața regională depinde de producția internă și, în special, de energia produsă de centralele eoliene.

Ce centrale susțin Sistemul Energetic Național

În această perioadă, autoritățile se bazează și pe celelalte capacități de producție disponibile în România. Bușoi a spus că rezervele de cărbune sunt suficiente, iar centralele pe gaze funcționează cu cantități apropiate de maximul tehnologic.

„Rezervele de cărbune sunt îndestulătoare”, a precizat secretarul de stat.

Acesta a menționat, de asemenea, centralele OMV Brazi, Iernut și ELCEN, despre care a spus că funcționează în condiții normale pentru această perioadă a anului și dispun de cantități apropiate de maximul tehnologic.

Un rol important îl are și Hidroelectrica, în special în orele de vârf. Compania utilizează rezervele din lacuri pentru a sprijini sistemul, însă acestea trebuie gestionate astfel încât să rămână disponibile și în perioada următoare.

„Hidroelectrica continuă să ajute foarte mult în orele de vârf, folosind mai ales rezervele din lacuri”, a explicat Cristian Bușoi. El a precizat că aceste rezerve nu pot fi consumate în totalitate pe perioada verii, întrucât sunt necesare și în timpul iernii.

Sistemul energetic funcționează în parametri normali

În ciuda deficitului de producție provocat de oprirea reactoarelor de la Cernavodă, autoritățile susțin că Sistemul Energetic Național funcționează în condiții normale. Importurile asigură diferența necesară în orele de vârf, iar producția eoliană poate reduce în perioada următoare cantitatea de energie cumpărată din exterior.

„În concluzie, Sistemul Energetic funcționează în parametrii normali, nu este pusă în discuție sub nicio formă securitatea aprovizionării”, a declarat Bușoi.

Oficialul a precizat însă că autoritățile rămân atente la evoluția sistemului atât timp cât centrala nucleară este oprită. Deficitul de 1.200-1.300 MW face ca România să depindă într-o anumită măsură de importuri, iar orice factor care ar putea perturba funcționarea sistemului trebuie urmărit.

„Rămânem cu atenție pe tot ceea ce înseamnă funcționarea sistemului, pentru că, atât timp cât centrala nucleară este închisă și avem o lipsă de 1.200-1.300 MW, depinzând de importuri, trebuie să luăm în considerare absolut orice factor care să nu perturbe funcționarea în condiții de siguranță a Sistemului Energetic Național”, a adăugat secretarul de stat.

Autoritățile pregătesc măsuri pentru nivelul scăzut al Dunării

Problema debitului Dunării este urmărită de autorități de mai multe săptămâni. Guvernul a anunțat la începutul lunii septembrie un plan etapizat pentru asigurarea resursei de apă necesare funcționării în siguranță a CNE Cernavodă, în contextul prognozelor privind noi scăderi ale debitului.

Planul prevede intervenții care pot fi aplicate în funcție de evoluția nivelului apei. Printre măsurile prevăzute se numără amplasarea unor nave și barje, realizarea unor sisteme modulare cu pontoane și hidrobaraje și, dacă aceste intervenții nu sunt suficiente, folosirea unor pompe de mare capacitate pentru suplimentarea apei către priza de răcire a centralei.

Deocamdată, însă, data repornirii reactoarelor nu este stabilită. După evaluarea care va fi făcută după 15 septembrie, autoritățile vor putea avea o imagine mai clară asupra evoluției debitului Dunării și asupra posibilității ca reactoarele de la Cernavodă să fie repornite spre finalul lunii.