Nuclearelectrica, în instanță după oprirea centralei de la Cernavodă. Ce i-a cerut un furnizor de energie

Un conflict comercial a ajuns în instanță după ce Nuclearelectrica a întrerupt complet, începând cu 13 august, livrările angro de energie către un furnizor cu o poziție importantă pe piața din România. Getica 95 Com a cerut Tribunalului București reluarea livrărilor prevăzute în contractele bilaterale, după ce Nuclearelectrica a invocat forța majoră în contextul problemelor provocate de scăderea debitului și nivelului Dunării, care au afectat alimentarea cu apă de răcire a centralei de la Cernavodă.

Getica 95 a cerut reluarea livrărilor

Cererea a fost depusă la 18 august și a vizat o ordonanță președințială prin care Getica 95 Com a solicitat suspendarea efectelor unuia dintre avizele de forță majoră obținute de Nuclearelectrica la 10 august de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța.

Furnizorul a cerut ca efectele avizului să fie suspendate în ceea ce privește raporturile contractuale dintre cele două companii „până la soluționarea definitivă a acțiunii de fond privind existența și întinderea forței majore”. Totodată, Getica 95 a solicitat obligarea provizorie a Nuclearelectrica la reluarea și continuarea furnizării cantităților de energie prevăzute în contractele dintre cele două părți.

Este vorba despre șase contracte bilaterale încheiate anul trecut pe platforma PCCB-LE-flex a OPCOM, cu livrare în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026. Furnizorul a cerut ca energia să fie livrată „în condițiile și la prețurile stabilite prin contractele (…)” bilaterale.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Getica 95 Com este controlată și condusă de Viorel Tudose și s-a clasat, în martie 2026, pe locul 8 în clasamentul furnizorilor români în funcție de cantitățile totale furnizate clienților finali. Cota de piață indicată de cele mai recente date ANRE era de 4,16%, iar pe segmentul concurențial compania ocupa locul 7, cu o cotă de 4,47%.

Furnizorul contestă efectele forței majore

Getica 95 nu contestă existența avizului de forță majoră în sine, însă susține că acesta nu ar trebui să producă efecte exoneratoare asupra întregii cantități de energie prevăzute în contracte.

Furnizorul a arătat că „nu recunoaște incidența și efectele exoneratoare ale cazului de forță majoră invocat de pârâtă asupra întregii cantități contractate”. În argumentația sa, Getica susține că energia necesară pentru acoperirea cantităților nelivrate poate fi cumpărată din piață.

Vezi și:

România importă curent, dar tu ai panouri și produci energie. De ce poate crește totuși factura unui prosumator

Cât de scumpă va fi energia la iarnă? Piața transmite deja un semnal: peste 900 de lei/MWh

„Energia necesară acoperirii cantităților nelivrate este disponibilă în piață (piețele pentru ziua următoare, piețele intrazilnice etc), iar reclamanta este obligată să o procure pentru a-și respecta propriile obligații de furnizare”, a susținut compania.

Potrivit documentului analizat în dosar, reducerea și ulterior sistarea livrărilor au însemnat pentru Getica 95 o cantitate de 23.217,60 MWh de energie nelivrată. Valoarea contractuală a acestei cantități a fost indicată la 14.039.430,43 lei.

Furnizorul a solicitat și regularizarea și restituirea sumelor achitate în avans pentru energia care nu a mai fost livrată. Potrivit documentului, această solicitare a fost formulată ca măsură provizorie, pentru asigurarea resurselor financiare necesare cumpărării urgente a energiei din piață.

Nuclearelectrica spune că nu poate produce energia

Nuclearelectrica a susținut în fața instanței că situația este diferită de cea prezentată de furnizor. Compania a argumentat că nu poate livra energie pe care nu o mai poate produce, în condițiile în care centrala nucleară de la Cernavodă depinde de Dunăre pentru apa tehnologică și de răcire.

Nuclearelectrica a mai susținut că nu deține licență de furnizor pentru a comercializa energie pe care nu a produs-o, întrucât activitatea sa este legată de energia produsă de CNE Cernavodă.

„În cazul forței majore, nu mai poate livra energie pe care nu o mai poate produce din motive obiective”, a arătat compania.

În ceea ce privește clauza contractuală referitoare la diminuarea resurselor primare, Nuclearelectrica a susținut că Getica o interpretează greșit. Potrivit companiei, referirea la apă din contractele standard nu ar avea semnificația indicată de furnizor în cazul producției nucleare.

Compania a explicat că energia este produsă prin procedee nucleare, iar resursa primară este combustibilul nuclear. Apa, în schimb, reprezintă elementul fără de care centrala nu poate funcționa, în condițiile de securitate nucleară impuse.

Nuclearelectrica a arătat că fluviul Dunărea reprezintă sursa unică de apă tehnologică și de răcire pentru CNE Cernavodă. În condițiile scăderii continue a debitului și nivelului Dunării sub valorile necesare funcționării în siguranță, compania susține că centrala nu poate continua producția în cadrul stabilit de normele de securitate nucleară.

Getica invocă un precedent din luna mai

În replică, Getica 95 a adus în discuție situația unei opriri accidentale a centralei din luna mai. Furnizorul a susținut că atunci Nuclearelectrica a cumpărat energie din piață pentru a-și îndeplini obligațiile contractuale.

„Reclamanta (Getica – n.r.), prin consilier juridic, în replică, cu privire la lipsa licenței de furnizor, arată că în luna mai centrala nucleară s-a oprit accidental, iar în acea perioadă nu este invocată nicio forță majoră (…), în acea situație, pârâta a cumpărat din piață și a livrat energie”, se arată în documentul din dosar.

Raportul Nuclearelectrica pentru primul semestru al anului menționează că, în perioada respectivă, compania a achiziționat 474.000 MWh de energie pentru acoperirea integrală a obligațiilor contractuale. Cantitatea a inclus și consumul CNE Cernavodă în perioada în care unitățile au fost simultan nefuncționale.

Energia cumpărată a provenit în proporție de 47,3% din contracte bilaterale, 45,8% de pe piața spot și 6,9% de pe piața de echilibrare. Acest argument a fost folosit de Getica în susținerea poziției sale privind posibilitatea achiziționării energiei din piață.

Instanța a respins cererea ca inadmisibilă

Tribunalul București a analizat cererea prin prisma condițiilor necesare pentru emiterea unei ordonanțe președințiale. Instanța a constatat că între cele două companii există contracte de vânzare-cumpărare de energie prin care Nuclearelectrica și-a asumat livrarea unor cantități determinate în perioada convenită.

Judecătorii au observat însă că părțile au interpretări diferite asupra clauzei privind forța majoră. Getica susține că obligația privește livrarea cantității contractate, indiferent de sursa concretă a energiei, în timp ce Nuclearelectrica consideră că imposibilitatea producerii energiei la Cernavodă afectează direct executarea contractelor.

Instanța a reținut că stabilirea dreptului efectiv al Getica 95 de a primi energia în perioada respectivă depinde de interpretarea clauzei de forță majoră și de efectele juridice ale situației hidrologice.

Tribunalul a apreciat că această analiză depășește verificarea sumară specifică ordonanței președințiale. În opinia instanței, pentru a obliga Nuclearelectrica să reia livrările ar fi necesară stabilirea faptului că obligația contractuală rămâne exigibilă chiar în perioada în care compania invocă forța majoră.

Un alt aspect important a fost caracterul prestației solicitate. Instanța a arătat că energia electrică livrată într-o anumită perioadă este consumată prin însăși executarea sa, ceea ce înseamnă că, odată realizată livrarea pentru intervalul respectiv, prestația are un caracter definitiv.

În aceste condiții, instanța a concluzionat că măsura solicitată ar presupune stabilirea anticipată a problemei juridice esențiale dintre cele două părți.

„Caracterul cumulativ al condițiilor prevăzute de art. 997 C. proc. civ. face ca absența cerinței neprejudecării fondului să determine inadmisibilitatea cererii, independent de elementele care susțin urgența situației și de aparența izvorâtă din raporturile contractuale dintre părți”, se arată în hotărârea Tribunalului București.

Instanța a respins, astfel, cererea de ordonanță președințială ca inadmisibilă. Getica 95 Com poate face apel, iar disputa privind existența și întinderea efectelor forței majore urmează să fie analizată în cadrul acțiunii de fond.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor