Cât ajută redeschiderea Grupului 4 de la Rovinari sistemul energetic. Cât timp ar putea funcționa cu stocurile actuale

Cât ajută redeschiderea Grupului 4 de la Rovinari sistemul energetic. Cât timp ar putea funcționa cu stocurile actuale
Cât poate compensa Rovinari 4 din energia pierdută la Cernavodă (Foto: Playtech)

România aduce de luni o nouă sursă de producție în Sistemul Energetic Național, într-un moment complicat, după ce Unitatea 2 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă este oprită de joi, pe fondul problemelor provocate de nivelul foarte scăzut al Dunării. Grupul 4 de la termocentrala Rovinari este scos din rezervă și conectat la sistem, urmând să aducă aproximativ 330 MW de putere suplimentară.

Cei 330 MW reprezintă un ajutor important, dar nu pot înlocui integral energia nucleară pierdută prin oprirea Unității 2. Un reactor de la Cernavodă livrează în mod obișnuit în sistem aproximativ 700 MW, astfel că Rovinari 4 poate înlocui, simplificat, puțin sub jumătate din puterea indisponibilă.

Ce înseamnă cei 330 MW aduși de Rovinari 4

Diferența poate fi înțeleasă printr-un calcul simplu. Dacă Unitatea 2 de la Cernavodă furniza aproximativ 700 MW, iar Rovinari 4 poate produce 330 MW, rămân în jur de 370 MW care trebuie acoperiți din alte surse, presupunând că grupul pe cărbune funcționează la puterea respectivă și restul condițiilor din sistem rămân neschimbate.

În 24 de ore, funcționarea constantă la 330 MW ar însemna o producție teoretică de aproximativ 7.920 MWh de electricitate, adică aproape 8 GWh.

Rovinari 4 nu rezolvă, așadar, singur problema creată de oprirea reactorului nuclear, dar reduce semnificativ cantitatea de electricitate care trebuie găsită din alte surse sau cumpărată de România din exterior.

Marea problemă este cât timp poate funcționa

Activarea producției pe cărbune vine însă cu o limitare importantă. Potrivit informațiilor furnizate de Complexul Energetic Oltenia, stocurile existente pot susține funcționarea simultană a celor patru grupuri energetice active – trei la Rovinari și unul la Turceni – pentru cel mult o săptămână.

Asta nu înseamnă neapărat că peste șapte zile termocentralele vor fi oprite. Minerii lucrează în continuare pentru extragerea și transportarea lignitului, astfel încât stocurile sunt alimentate pe parcurs. Cifra arată însă cât de limitată este rezerva existentă dacă toate grupurile trebuie menținute simultan în funcțiune.

Tocmai de aceea, cărbunele reprezintă în această situație o plasă de siguranță importantă, dar nu poate fi privit separat de producția hidro, regenerabile, gaze și posibilitatea de a importa electricitate.

Importurile rămân esențiale

Autoritățile au indicat deja că importurile reprezintă principala modalitate prin care poate fi echilibrat sistemul în perioada în care reactorul este indisponibil.

„În acest moment, nu avem temeri că nu am putea asigura toată energia electrică, chiar după închiderea Unității 2 de la Cernavodă. Este o situație dificilă, o situație de stres pentru Sistemul Energetic Național, dar în acest moment nu avem indicii că nu am putea compensa din import cantitatea de electricitate care lipsește. Avem interconexiuni care ne asigură toată această cantitate”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.

Problema importurilor este însă prețul. În perioadele în care consumul este ridicat și producția internă scade, România poate fi obligată să cumpere energie de pe piețele externe la prețuri mai mari.

Ar putea fi limitat consumul marilor fabrici

Într-un scenariu mai dificil, în care producția internă și importurile nu ar mai fi suficiente, autoritățile au pregătită și varianta reducerii temporare a consumului marilor utilizatori industriali.

„Populația nu va fi afectată, serviciile, suportul nu vor fi afectate, majoritatea activităților economice nu vor fi afectate, ci limitările vor fi făcute doar la marii consumatori industriali”, a explicat oficialul Ministerului Energiei.

Deocamdată, această variantă este prezentată drept una de ultimă instanță. Pentru consumatorul casnic, pornirea Rovinari 4 înseamnă în primul rând o rezervă suplimentară de 330 MW într-un sistem energetic aflat sub presiune. Nu înlocuiește reactorele oprite de la Cernavodă, dar reduce deficitul aproximativ la jumătate și, implicit, necesarul care trebuie acoperit prin importuri și alte centrale până când producția nucleară poate reveni la normal.