Rovinari 4 va fi repornit pentru a compensa oprirea Unității 2 de la Cernavodă. Ce alte centrale pot acoperi deficitul de energie

România pregătește surse suplimentare de electricitate pentru momentul în care Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă va fi oprită controlat. Una dintre primele măsuri anunțate este scoaterea din rezervă a grupului energetic Rovinari 4, însă acesta nu va trebui să acopere singur întreaga producție nucleară care dispare temporar din sistem.

Situația este provocată de debitul extrem de redus al Dunării. Marți, 11 august, Sorin Rândașu, director pentru situații de urgență în cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, a declarat că Unitatea 2 ar urma să fie oprită în următoarele 48 de ore, după atingerea la Cernavodă a pragului prevăzut în procedurile de oprire. Separat, Nuclearelectrica a indicat posibilitatea unei opriri controlate în dimineața zilei de 13 august.

Pentru sistemul energetic, provocarea este să găsească suficientă producție disponibilă exact în orele în care energia nucleară nu mai intră în rețea. Soluția pregătită de autorități nu este o singură centrală care să ia locul Unității 2, ci combinarea mai multor resurse interne cu importurile de electricitate.

Rovinari 4 va fi scos din rezervă

Grupul energetic Rovinari 4, parte a Complexului Energetic Oltenia, va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național. Este una dintre măsurile concrete pregătite de Ministerul Energiei pentru compensarea reducerii producției de la Cernavodă.

Vezi și:

Șoferii care încalcă regulile, filmați din elicopter. Unde au rămas mai mulți români fără permis pentru depășiri

Revenirea Rovinari 4 arată și cât de importantă rămâne producția controlabilă într-o perioadă de criză. Spre deosebire de energia solară sau eoliană, producția unui grup pe lignit poate fi programată în funcție de necesarul sistemului și nu depinde de soare sau de vânt.

Rovinari 4 nu reprezintă însă un înlocuitor unu-la-unu pentru reactorul nuclear. Dispecerul Energetic Național poate combina producția grupului cu energia furnizată de alte centrale, în funcție de consum, disponibilitatea grupurilor și situația din rețea.

Hidroelectrica poate crește producția, dar există o limită importantă

O altă resursă pe care se bazează autoritățile este producția hidro. Ministerul Energiei a anunțat că Hidroelectrica poate crește producția în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile.

Vezi și:

Nuclearelectrica face angajări la Cernavodă. 36 de posturi de inginer, inclusiv pentru candidați fără experiență

AI-ul consumă atât de mult curent încât a creat o nouă industrie. Generatoarele pentru centrele de date se vând cu miliardele

Hidrocentralele sunt extrem de utile într-o asemenea situație deoarece unele grupuri pot răspunde rapid la modificările consumului. Energia hidro poate astfel completa producția termocentralelor și poate ajuta la menținerea echilibrului dintre energia produsă și cea consumată.

Există însă un paradox: România se confruntă cu o problemă energetică provocată tocmai de lipsa apei. Debitele reduse limitează și cât de mult poate fi crescută producția hidro. Prin urmare, capacitatea instalată a hidrocentralelor nu trebuie confundată cu energia efectiv disponibilă în fiecare moment.

Centralele pe gaze și celelalte grupuri disponibile pot ajuta sistemul

Pe lângă cărbune și hidro, sistemul energetic românesc dispune de centrale care funcționează cu gaze naturale și alte hidrocarburi. Aceste capacități au un rol important mai ales atunci când este nevoie de producție controlabilă, care să nu depindă de condițiile meteorologice.

Cât pot produce efectiv depinde însă de grupurile disponibile în acel moment. Puterea instalată la nivel național nu este egală cu puterea care poate fi pornită instantaneu: unele unități pot funcționa deja, altele pot fi oprite pentru mentenanță sau pot avea alte limitări tehnice.

Din acest motiv, Dispecerul Energetic Național urmărește permanent producția, consumul și rezervele disponibile și decide ce resurse trebuie utilizate pentru menținerea echilibrului.

Energia solară ajută ziua, problema devine mai mare după apus

România dispune în prezent de o capacitate fotovoltaică importantă, atât prin centralele mari, cât și prin cei peste 300.000 de prosumatori. Într-o zi însorită de vară, această producție poate reduce considerabil necesarul care trebuie acoperit de centralele convenționale.

Panourile fotovoltaice nu pot însă înlocui producția Unității 2 pe tot parcursul zilei. După apus, producția solară scade rapid, exact când consumul gospodăriilor poate rămâne ridicat.

Acesta este și motivul pentru care intervalul 19:00-23:00 este important în actuala situație. Ministerul Energiei a reluat apelul către populație, instituții și companii pentru reducerea voluntară a consumului în această perioadă.

Eolienele pot contribui și ele la acoperirea necesarului, dar numai atunci când condițiile meteorologice permit. Spre deosebire de un reactor nuclear sau de o termocentrală, producția lor nu poate fi stabilită în funcție de consum.

România va apela și la importuri de electricitate

Planul pregătit pentru oprirea Unității 2 include explicit și importurile din sistemele energetice regionale și europene. România poate cumpăra energie din exterior pentru a acoperi diferența dintre producția internă disponibilă și consum.

Nici importurile nu reprezintă însă o resursă nelimitată. Cantitatea de energie care poate intra în țară depinde de capacitățile de interconectare, de disponibilitatea energiei pe piețele vecine și de situația sistemelor energetice din regiune.

În practică, energia care va lipsi după oprirea Unității 2 ar urma să fie acoperită din mai multe direcții simultan: Rovinari 4, producție hidro suplimentară în măsura în care resursa de apă permite, alte capacități convenționale disponibile, regenerabile atunci când condițiile meteo sunt favorabile și importuri.

Limitarea consumului industrial rămâne ultima soluție

Autoritățile au pregătit și un scenariu pentru situația în care toate aceste resurse nu sunt suficiente. Anumiți mari consumatori industriali ar putea fi solicitați să își reducă în tranșe consumul în intervalul 19:00-23:00. Ministerul Energiei prezintă însă această variantă drept ultima măsură în ordinea de prioritate.

Consumatorii casnici nu sunt vizați de mecanismul de limitare anunțat. Înainte de a ajunge la reducerea consumului industrial, sistemul va utiliza producția internă disponibilă, rezervele și posibilitățile de import.

Oprirea Unității 2 scoate astfel la iveală problema esențială a sistemului energetic în actuala perioadă: România are numeroase capacități instalate, însă nu toate pot produce cât se dorește și exact atunci când este nevoie. Seceta limitează resursa hidro, fotovoltaicele dispar din mix după apus, eolienele depind de vânt, iar importurile sunt condiționate de situația regională.

De aceea, Rovinari 4 este doar prima piesă dintr-un plan mai amplu. Energia nucleară pierdută temporar la Cernavodă va trebui compensată printr-un mix de surse, iar cele mai dificile ore rămân cele de seară, când producția solară scade și sistemul trebuie să găsească rapid energie din alte surse.