Val de reclamații despre buletinul electronic: peste 1.000 de sesizări pe platforma „Fără Hârtie”. Probleme la schimbarea adresei și birocrație la ghișee

Val de reclamații despre buletinul electronic: peste 1.000 de sesizări pe platforma „Fără Hârtie”. Probleme la schimbarea adresei și birocrație la ghișee
Probleme cu buletinul electronic / Foto: Colaj Playtech

La doar o zi după lansarea platformei guvernamentale Fără Hârtie, românii au început să semnaleze masiv problemele pe care le întâmpină în relația cu instituțiile statului.

În primele 24 de ore au fost depuse peste 1.000 de reclamații, multe dintre ele vizând proceduri considerate inutile sau complicate.

Inițiativa, anunțată de Guvernul condus de Ilie Bolojan, își propune să colecteze direct de la cetățeni exemple concrete de birocrație excesivă.

Autoritățile au promis că sesizările vor fi analizate și publicate transparent, iar cele mai frecvente probleme vor fi trimise instituțiilor responsabile pentru a găsi soluții.

Probleme semnalate la buletinul electronic și schimbarea adresei

Unul dintre subiectele care apare frecvent în sesizările publicate pe platformă este legat de Cartea Electronică de Identitate, cunoscută popular drept buletinul electronic.

Mai mulți cetățeni spun că au încercat să își modifice adresa de domiciliu stocată pe cipul documentului, însă au primit la ghișeu un răspuns surprinzător: funcționarii le-ar fi spus că schimbarea nu este posibilă și că singura variantă este emiterea unei noi cărți de identitate.

Acest lucru înseamnă, în practică, că persoanele care și-au schimbat domiciliul ar trebui să își refacă documentul, chiar dacă acesta este încă valabil ani buni. În plus, procedura presupune și plata unei taxe pentru eliberarea unui nou buletin electronic.

Situația este cu atât mai frustrantă pentru cetățeni cu cât, potrivit informațiilor oficiale, sistemul ar fi fost gândit tocmai pentru a evita astfel de situații. Pe site-ul de prezentare al noului document se menționează că adresa nu este tipărită pe card tocmai pentru a putea fi actualizată electronic, fără emiterea unei noi cărți de identitate.

Cu toate acestea, în practică, mulți utilizatori spun că nu au primit o procedură clară pentru modificarea datelor de pe cip. Unele răspunsuri oficiale primite de la instituții arată că această funcționalitate ar urma să fie disponibilă abia în viitor, fără să existe deocamdată o soluție concretă.

Ministerul Afacerilor Interne nu a oferit încă explicații publice detaliate despre aceste situații, însă autoritățile au fost solicitate să clarifice problema.

Birocrația clasică nu a dispărut: certificate cerute din nou la ghișeu

Pe lângă dificultățile legate de buletinul electronic, românii au semnalat și alte situații pe care le consideră exemple clare de birocrație excesivă.

Una dintre cele mai frecvente plângeri este legată de solicitarea repetată a certificatului de naștere pentru diverse proceduri administrative. Mulți cetățeni spun că acest document este cerut chiar și în situații în care instituțiile statului ar trebui să aibă deja datele în sistem.

De exemplu, unii părinți afirmă că li s-a cerut din nou certificatul de naștere atunci când au ridicat pașaportul pentru un copil, deși documentul fusese deja prezentat la depunerea cererii. Situații similare apar și în cazul reînnoirii cărții de identitate sau al eliberării unui pașaport nou pentru adulți care au deja documente în sistemul statului.

Nemulțumirile vizează și alte proceduri administrative, precum înmatricularea auto, declarațiile fiscale, eliberarea permiselor de conducere sau înregistrarea firmelor. Totuși, cea mai mare parte a reclamațiilor a fost încadrată la categoria „Altele”, semn că multe probleme birocratice nu sunt încă bine cartografiate de autorități.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că numărul mare de sesizări arată cât de mare este nevoia de simplificare administrativă și digitalizare. Potrivit acesteia, fiecare reclamație va avea un traseu clar de analiză și nu va fi ignorată.

Guvernul a anunțat că, la fiecare 30 de zile, va selecta zece dintre cele mai frecvente probleme semnalate pe platformă și le va transmite instituțiilor responsabile pentru rezolvare. În funcție de situație, soluțiile ar putea presupune fie modificări administrative, fie schimbări legislative.

Rămâne de văzut dacă această platformă va reuși cu adevărat să reducă birocrația. Cert este că numărul mare de reclamații arată că relația dintre cetățeni și instituțiile statului continuă să fie, pentru mulți români, o experiență complicată și consumatoare de timp.