Prima schimbare la buletinul electronic după valul de reclamații. Ce documente nu vor mai fi cerute cetățenilor

Introducerea cărții electronice de identitate a fost prezentată drept un pas important în procesul de digitalizare a administrației publice din România. Totuși, după ce noile documente au început să fie utilizate de cetățeni, au apărut și numeroase probleme semnalate în relația cu instituțiile statului și cu alte entități care furnizează servicii publice. Zeci de reclamații au ajuns la Guvern prin intermediul platformei fara-hartie.gov.ro, iar autoritățile au început să caute soluții pentru eliminarea situațiilor în care oamenii sunt obligați să prezinte documente pe care statul le deține deja în propriile baze de date. Un proiect legislativ adoptat de Senat vine acum cu una dintre cele mai importante modificări propuse până în prezent pentru posesorii buletinului electronic.

Autoritățile nu vor mai putea cere copii după actul de identitate

Potrivit proiectului legislativ care urmează să fie transmis Camerei Deputaților pentru votul final, instituțiile publice și alte entități autorizate să presteze servicii publice vor avea obligația să verifice direct datele cetățenilor în Registrul național de evidență a persoanelor.

Astfel, informațiile privind identitatea unei persoane, precum și datele referitoare la domiciliu sau reședință, atunci când sunt necesare pentru soluționarea unei cereri ori pentru îndeplinirea unei obligații legale, vor trebui verificate direct în sistem.

În același timp, proiectul introduce o interdicție clară privind solicitarea sau reținerea copiei actului de identitate.

Vezi și:

Rezolvare subiecte matematică Evaluarea Națională 2026. Cerința care i-ar putea departaja pe elevii foarte bine pregătiți

Autorii inițiativei susțin că măsura este necesară deoarece, în ciuda dezvoltării legislației privind simplificarea administrativă, cetățenii continuă să fie obligați să demonstreze informații care există deja în bazele de date ale statului.

„Deși cadrul normativ privind simplificarea administrativă a fost dezvoltat în ultimii ani, sarcina de a proba date pe care statul le deține sau le poate verifica direct continuă să fie transferată, în mod frecvent, asupra cetățeanului. În practică, persoana este obligată să fotocopieze, să scaneze, să transmită sau să depună înscrisuri pentru confirmarea unor informații care se regăsesc deja în registre publice oficiale. Această practică întreține o birocrație redundantă și este contrară obiectivului de modernizare a administrației publice, întrucât menține formalisme inutile în locul utilizării mecanismelor legale de verificare directă a datelor”, arată inițiatorii proiectului.

Amenzi pentru instituțiile care nu respectă noile reguli

Una dintre noutățile importante prevăzute în proiect este introducerea unor sancțiuni pentru cei care vor continua să solicite copii după actele de identitate.

Nerespectarea interdicției privind solicitarea sau reținerea copiei cărții de identitate va constitui contravenție și va putea fi sancționată cu amenzi cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei.

Vezi și:

Taxă pentru noul buletin electronic. Data de la care românii vor fi nevoiți să plătească pentru el

Schimbări privind cartea electronică de identitate. Ce amendă riscă instituțiile care nu verifică datele online

Totodată, acces la verificarea datelor din Registrul național de evidență a persoanelor vor avea instituțiile publice, organele administrației centrale și locale, dar și anumite persoane juridice de drept privat care au statut de utilitate publică sau care sunt autorizate să furnizeze servicii publice în regim de putere publică.

Printre acestea se numără și notarii, care se confruntă în prezent cu dificultăți în verificarea unor informații privind domiciliul persoanelor care dețin carte electronică de identitate.

Valul de reclamații care a determinat schimbările

Proiectul a fost inițiat după ce posesorii noilor cărți electronice de identitate au raportat numeroase probleme pe platforma fara-hartie.gov.ro.

Guvernul a anunțat că domeniul „Pașaport și Carte de Identitate” a devenit una dintre cele mai reclamate categorii de pe platformă, fiind înregistrate peste 300 de sesizări.

Printre problemele semnalate de cetățeni se numără solicitarea repetată a certificatelor de naștere, de căsătorie, de divorț sau de deces, chiar și în situațiile în care aceste documente au fost deja prezentate anterior și există în evidențele statului.

De asemenea, oamenii au reclamat obligativitatea prezentării extraselor de carte funciară pentru dovedirea domiciliului, deși aceste informații există deja în sistemele oficiale.

Alte sesizări au vizat necesitatea prezentării proprietarului la ghișeu pentru stabilirea domiciliului, imposibilitatea actualizării online a vizei de reședință, lipsa posibilității de a primi cartea electronică prin poștă și dificultățile întâmpinate de persoanele cu mobilitate redusă în accesarea serviciilor de evidență a populației.

Primele măsuri au început deja să fie aplicate

Autoritățile susțin că o parte dintre problemele semnalate au început deja să fie rezolvate.

Guvernul arată că, în prezent, sunt analizate și implementate soluții pentru 21 de probleme principale identificate prin intermediul platformei.

Un prim rezultat concret a fost obținut în urma colaborării dintre echipa vicepremierului Oana Gheorghiu, Comitetul pentru e-guvernare și reducerea birocrației și Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.

Începând cu 25 martie 2026, funcționarii serviciilor de evidență a persoanelor au obligația de a verifica direct în sistem datele de stare civilă, fără a mai condiționa preluarea dosarului de prezentarea fizică a documentelor.

În ceea ce privește adeverințele de domiciliu, Guvernul precizează că băncile au primit deja acces tehnic la baza de date a evidenței persoanelor și nu mai solicită acest document. În paralel, este testat un mecanism similar pentru notari.

Pentru extrasul de carte funciară, funcționarii sunt obligați să consulte direct sistemul ANCPI, iar documentul poate fi cerut cetățeanului doar dacă există probleme tehnice care împiedică verificarea.

Guvernul încurajează în continuare utilizarea cărții electronice de identitate

Executivul subliniază că noua carte electronică de identitate rămâne un document modern, cu multiple beneficii pentru cetățeni.

Documentul are dimensiunea unui card bancar, poate fi emis opțional inclusiv pentru copiii de la vârsta de 0 ani și este recunoscut ca document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene, în Spațiul Schengen și în alte state care îl acceptă.

De asemenea, cartea electronică include un certificat digital pentru semnătură electronică avansată emis gratuit de Ministerul Afacerilor Interne și respectă standardele europene privind securitatea și protecția împotriva falsificării.

Vicepremierul Oana Gheorghiu consideră că schimbările demarate în urma sesizărilor primite demonstrează că problemele semnalate de cetățeni pot genera rezultate concrete.

„Sesizările cetățenilor nu sunt reclamații în van, sunt date. Iar datele schimbă lucruri. Ceea ce am reușit în mai puțin de 30 de zile arată că, atunci când cetățenii și instituțiile lucrează împreună pe baza unor informații concrete, birocrația poate fi redusă ușor și vizibil”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu.

Cum faci un cocktail clasic de la mijlocul secolului trecut, un mix neconvenționat de whisky, vermut și triplu sec – Churchill