România a intrat pe minus la angajări. Bucureștiul a pierdut peste 15.000 de salariați într-un an, un singur județ mai angajează

România a intrat pe minus la angajări, iar cifrele oficiale încep să confirme ceea ce tot mai mulți angajați spun de luni bune: firmele sunt prudente, recrutările se mișcă greu, iar concedierile apar în tot mai multe domenii. În plină criză politică, după căderea Guvernului Bolojan și blocajele repetate privind formarea unui nou Executiv, incertitudinea se suprapune peste inflație, problemele bugetare și slăbiciunea economiei europene. Criza politică s-a prelungit după ce Parlamentul a respins și Cabinetul propus de Adrian Veștea, într-un moment în care România se confruntă deja cu presiuni asupra fondurilor europene și ratingului de țară.

România a pierdut peste 60.000 de salariați într-un an

În aprilie 2026, România avea aproximativ 5,11 milioane de salariați, cu 60.100 mai puțini decât în aceeași lună din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, centralizate de Ziarul Financiar. Harta locurilor de muncă s-a „înroșit” aproape complet. Toate județele, cu o singură excepție, au pierdut salariați de la un an la altul, semn că încetinirea nu mai este o problemă izolată a unei regiuni sau a unui sector.

Cele mai mari scăderi procentuale au fost înregistrate în Maramureș, unde numărul salariaților s-a redus cu 1,98%, Vaslui, cu 1,70%, Vrancea, cu 1,66%, precum și în Dolj și Bistrița-Năsăud, ambele cu un minus anual de 1,64%.

Din perspectiva numărului efectiv de joburi pierdute, Bucureștiul conduce detașat. Capitala avea cu peste 15.300 de salariați mai puțin decât în aprilie 2025.

Vezi și:

România a intrat pe minus la angajări. Un singur județ mai angajează, Bucureștiul a pierdut peste 15.000 de salariați într-un an

Un singur județ a reușit să câștige angajați

Călărași este singura excepție de pe harta României. Județul a câștigat 393 de salariați într-un an, ceea ce reprezintă o creștere de 0,79%. În restul țării, inclusiv în marile centre economice, companiile par să fi tras frâna. Unele firme au redus personalul, altele au înghețat posturile disponibile sau au devenit mult mai prudente atunci când vine vorba despre noi angajări.

Contextul este cu atât mai complicat cu cât în 2026 au fost anunțate restructurări importante inclusiv în sectoare considerate până recent foarte stabile. De exemplu, Oracle a redus aproximativ 500 de locuri de muncă în România într-un nou val de restructurări asociat reorganizării globale și investițiilor în inteligență artificială.

Salariile cresc pe hârtie, dar românii cumpără mai puțin

Frâna economiei începe să se vadă și în salarii. În aprilie 2026, salariul mediu net la nivel național a ajuns la 5.843 de lei, față de 5.647 de lei în aprilie 2025, ceea ce înseamnă o creștere de numai 3,5%.

Vezi și:

Roboții vor înlocui 700.000 de curieri. Avertismentul dur venit chiar de la șeful unuia dintre cei mai mari retaileri online din China

Spania nu găsește suficienți oameni pentru aceste joburi. Se oferă salarii mult peste medie, se angajează masiv

În condițiile în care scumpirile resimțite de populație sunt mult mai mari, pentru numeroși angajați această majorare nu înseamnă un câștig real. Cu alte cuvinte, chiar dacă suma trecută pe fluturaș este ceva mai mare, banii pot cumpăra mai puține alimente, servicii sau produse decât în urmă cu un an.

Mai mult, 12 județe au înregistrat salarii medii nete mai mici decât în aprilie 2025, iar într-un singur județ creșterea salarială a mai fost de două cifre.

Bucureștiul rămâne liderul salariilor, cu o medie de peste 7.600 de lei net pe lună. Diferența față de cele mai slab plătite județe depășește însă 3.400 de lei lunar, astfel că un angajat din Capitală câștigă, în medie, cu peste 80% mai mult.

„Este 2008, doar că acum avem și AI”

Cifrele au provocat numeroase reacții pe Reddit, unde românii vorbesc tot mai des despre dificultatea de a găsi un loc de muncă stabil.

„Welcome to Kaufland, Lidl etc. Și acolo dacă ai noroc. Dacă nu, faci foamea”, a comentat un utilizator.

„Este 2008, doar că e chiar mai rău în context AI și migrație forță de muncă Asia”, a scris altcineva, în timp ce un alt utilizator a ironizat situația: „Hai cu încă câteva taxe să ne redresăm”.

Alți români consideră însă că scăderea numărului de angajați putea fi chiar mai severă. Instabilitatea politică, problemele bugetare, economia slabă a Germaniei și dezvoltarea inteligenței artificiale îi determină pe mulți investitori și angajatori să amâne deciziile importante. Această teamă nu este lipsită de context. Criza politică din România a fost descrisă drept un risc pentru accesarea fondurilor europene și pentru ratingul suveran, în timp ce termenul pentru reformele importante din PNRR pune o presiune suplimentară asupra statului.

Pentru angajatul de rând, toate aceste probleme se traduc însă mult mai simplu: mai puține anunțuri de recrutare, negocieri salariale mai dificile și o teamă tot mai mare că următorul val de concedieri poate ajunge și la compania în care lucrează.

Vodafone scumpește din nou abonamentele. Majorarea de 1,4 euro care le oferă clienților dreptul să plece fără penalități