Va rămâne România fără curent? Explicațiile autorităților după oprirea Unității 1 de la Cernavodă. Cum va fi acoperit deficitul de energie

Oprirea planificată a Unității 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă, nivelul foarte scăzut al Dunării, care reduce producția de energie hidro, și dificultățile din sistemele energetice ale mai multor state din regiune au alimentat în ultimele zile temerile privind posibilitatea unor pene de curent în România. În acest context, Ministerul Energiei transmite că populația nu riscă să rămână fără electricitate, iar autoritățile nu iau în calcul restricții sau raționalizarea consumului.

În paralel, Nuclearelectrica a apelat la importuri de energie din Ucraina, prin intermediul companiei de stat Energocom din Republica Moldova, pentru a compensa temporar energia care nu mai este produsă de reactorul aflat în revizie și pentru a reduce presiunea asupra Sistemului Energetic Național.

De ce importă România energie din Ucraina

Unitatea 1 de la Cernavodă, cu o putere instalată de aproximativ 700 MW, a fost oprită conform programului de revizie planificată. În mod normal, cele două reactoare ale centralei asigură împreună între 18% și 20% din producția de energie electrică a României, astfel că oprirea unuia dintre ele reduce semnificativ producția internă.

Pentru a acoperi acest deficit, Nuclearelectrica a început să cumpere energie din Ucraina, cu sprijinul Energocom. Colaborarea este posibilă datorită Memorandumului de Înțelegere semnat în 2023 între cele două companii, care prevede sprijin reciproc pentru consolidarea rezilienței energetice.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Compania precizează că scopul importurilor este menținerea echilibrului Sistemului Energetic Național și limitarea efectelor asupra pieței de energie.

Ministerul Energiei: „Nu există niciun scenariu în care populația să rămână fără curent”

În ciuda îngrijorărilor apărute în spațiul public, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, afirmă că alimentarea consumatorilor casnici nu este pusă în pericol.

„Nu există în niciun scenariu ideea că populația va avea de suferit, nu va avea curent din această situație. Cel puțin cât să alimentăm populația există producție internă stabilă: centralele pe cărbune, centralele pe gaz, în timpul zilei și spre după-amiază cele fotovoltaice, avem și energia eoliană, chiar dacă aceasta și-a redus mult producția din cauza caniculei. Din acest punct de vedere lucrurile sunt clare”, a declarat oficialul.

Acesta a subliniat că autoritățile nu iau în calcul restricții, întreruperi sau raționalizarea consumului de energie pentru populație, ci doar continuă apelurile pentru utilizarea eficientă a electricității în perioadele de consum ridicat.

Vezi și:

Cum a ajuns un student român să fie premiat de NATO. Experimentul care l-a lăsat fără internet, telefon și electricitate timp de trei zile

De ce nu se electrocutează păsările când stau pe firele electrice. Explicația este una de fizică

De ce pot apărea, totuși, pene de curent

Cristian Bușoi atrage atenția că eventualele întreruperi locale ale alimentării cu energie nu au legătură cu lipsa producției de electricitate.

Potrivit acestuia, penele de curent pot apărea din cauza unor probleme în rețelele de distribuție, precum supraîncărcarea instalațiilor, incendiile de vegetație sau defectarea unor echipamente care nu au fost încă modernizate.

„Penele de curent nu au legătură cu cantitatea de electricitate disponibilă. Pot exista probleme în rețelele de distribuție, iar atunci este important ca echipele de intervenție să poată avea acces rapid pentru remedierea defecțiunilor”, a explicat oficialul.

El a făcut și un apel către proprietarii de terenuri să permită accesul echipelor tehnice atunci când sunt necesare verificări sau intervenții asupra rețelelor electrice.

Presiune suplimentară asupra sistemului energetic

Pe lângă oprirea reactorului de la Cernavodă, sistemul energetic este afectat și de debitul foarte scăzut al Dunării, care limitează producția hidrocentralelor, una dintre principalele surse de energie ale României.

În același timp, autoritățile urmăresc cu atenție situația din regiune. Potrivit lui Cristian Bușoi, problemele din Ungaria, unde o parte importantă din capacitățile de producție sunt indisponibile, reduc cantitățile de energie disponibile pe piața regională și contribuie la creșterea prețurilor, în special pe piețele spot.

În acest context, importurile de energie și colaborarea cu partenerii regionali au rolul de a menține stabilitatea sistemului și de a evita apariția unor dezechilibre majore.

Mesajul transmis de autorități este că, deși perioada este una complicată pentru piața energiei și poate aduce prețuri mai ridicate, nu există, în prezent, un scenariu în care populația României să rămână fără alimentare cu energie electrică din cauza opririi Unității 1 de la Cernavodă.

Ce facultăți au făcut românii care au acum joburi decente. Cât au studiat și unde au ajuns să lucreze: „Geografie. Acum sunt contabil”