România, în pericol de blackout? Ce s-ar putea întâmpla dacă se închid reactoarele de la Cernavodă

România traversează una dintre cele mai dificile perioade pentru sistemul energetic din ultimii ani, după ce Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, pe fondul reducerii producției de energie electrică și al riscului ca și al doilea reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă să fie oprit. În acest context, specialistul în securitate energetică Cosmin Păcuraru avertizează că sistemul funcționează foarte aproape de limită și că, în anumite condiții, nu poate fi exclus nici scenariul unui blackout.

De ce este atât de importantă centrala de la Cernavodă

Potrivit expertului, cea mai mare problemă este faptul că eventuala oprire simultană a celor două reactoare de la Cernavodă ar însemna dispariția din Sistemul Energetic Național a aproximativ 1.400 MW de producție constantă, una dintre cele mai mari pierderi punctuale de putere instalată din istoria României.

Situația este agravată și de alte probleme din sistem. La Porțile de Fier I, două grupuri hidroenergetice sunt oprite, iar un al treilea funcționează la jumătate din capacitate, ceea ce înseamnă încă aproape 500 MW indisponibili. În paralel, mai multe hidrocentrale sunt scoase temporar din funcțiune, iar în sectorul termoenergetic există dificultăți provocate de incendii, lucrări de mentenanță sau insolvențe. Toate aceste probleme se suprapun peste efectele secetei și ale debitului foarte scăzut al Dunării.

„Acolo avem și un concurs de împrejurări – Dunărea e mică, avem oprirea ambelor reactoare, iar asta echivalează cu dispariția din sistem a aproximativ 1.400 MW de producție în bandă”, explică Cosmin Păcuraru pentru Adevărul.

De ce panourile fotovoltaice nu pot înlocui energia nucleară

Una dintre întrebările pe care și le pun mulți români este de ce, în condițiile în care s-au investit miliarde de euro în energie solară și eoliană, există în continuare riscul unei crize energetice.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Expertul susține că problema nu este existența energiei regenerabile, ci lipsa investițiilor în capacități de stocare și în surse stabile de producție, precum energia nucleară și hidroenergia.

„Noi am tot făcut fotovoltaice și parcuri eoliene, dar n-am investit aproape deloc în sisteme de stocare. Și n-am investit în nuclear, care e mult mai important. Soarele și vântul fără energie nucleară nu ne pot salva”, afirmă specialistul.

Acesta explică faptul că producția din panouri fotovoltaice depinde complet de condițiile meteo și nu poate asigura permanent energia necesară consumului național. În lipsa unor sisteme de stocare de mari dimensiuni, surplusul produs în timpul zilei nu poate fi folosit atunci când consumul este ridicat, iar soarele nu mai produce energie.

De ce există riscul unui blackout

Întrebat direct dacă România poate ajunge la un blackout, Cosmin Păcuraru spune că riscurile există, în condițiile în care sistemul funcționează foarte aproape de limitele sale.

Vezi și:

REVIEW Stație de alimentare Anker SOLIX S2000 – probabil cea mai mare baterie portabilă pe care ai văzut-o e perfectă pentru blackout, dar te ajută și la rulotă

Va rămâne România fără curent? Explicațiile autorităților după oprirea Unității 1 de la Cernavodă. Cum va fi acoperit deficitul de energie

„Eu zic că acum, în situația asta, cu reactoarele închise, cu problemele pe care le avem, te poți aștepta la orice. Deci și la un blackout. Suntem la limită, în pragul dezastrului”, a declarat acesta pentru Adevărul.

Expertul atrage atenția că vulnerabilitatea nu vine doar din lipsa producției de energie, ci și din posibilitatea apariției unor incidente tehnice sau a unor atacuri informatice asupra infrastructurii critice.

„Ajunge să ne dea rușii doar un bobârnac. Nu trebuie să ne împingă pe scări, nu trebuie să facă un gest evident. Un atac cibernetic sau o defecțiune minoră ne poate bloca complet sistemul”, avertizează Cosmin Păcuraru.

Totuși, specialistul subliniază că nu afirmă că un blackout este inevitabil, ci doar că actualul context face ca riscurile să fie mult mai mari decât în mod obișnuit.

Ce soluții vede expertul

În opinia sa, România trebuie să accelereze investițiile în energia nucleară, atât prin continuarea proiectelor reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, cât și prin dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR).

În același timp, el consideră că trebuie analizată construirea unor turnuri de răcire la Cernavodă, pentru reducerea dependenței de debitul Dunării, precum și relansarea unor proiecte strategice precum hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești.

Cosmin Păcuraru susține că România are nevoie de un mix energetic echilibrat, în care energia nucleară, hidro, regenerabilele și capacitățile moderne de stocare să funcționeze împreună, deoarece nicio tehnologie nu poate susține singură stabilitatea Sistemului Energetic Național.

Ce înseamnă un blackout pentru populație

Un blackout reprezintă o pană de curent de amploare, care poate afecta simultan regiuni întinse sau chiar întreaga țară. Într-un astfel de scenariu pot fi perturbate alimentarea cu energie electrică, comunicațiile, transportul, alimentarea cu apă, activitatea spitalelor și funcționarea unor servicii esențiale.

De aceea, avertismentele privind funcționarea sistemului energetic la limită sunt urmărite cu atenție de autorități și de operatorii din domeniu. Specialistul intervievat de Adevărul consideră că România nu se află încă într-un punct fără întoarcere, însă avertizează că este nevoie de decizii rapide și investiții consistente pentru ca actualele vulnerabilități să nu se transforme într-o criză majoră.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor