Un semnal radio misterios se repetă la fiecare opt minute. Astronomii au identificat sursa, aflată la peste 5.000 de ani-lumină de Pământ

Un semnal radio misterios, detectat în mod repetat la intervale de aproximativ opt minute, i-a condus pe astronomi către un sistem stelar format dintr-o pitică albă și o stea asemănătoare Soarelui. Descoperirea oferă o perspectivă nouă asupra unei categorii de fenomene cosmice încă insuficient înțelese și reprezintă prima observație de acest fel în care o pitică albă aflată în jurul unei stele de tip solar este asociată cu asemenea emisii radio.

Semnalul, identificat sub numele GPM J071507−114153, a fost detectat începând din decembrie 2024 cu ajutorul telescopului radio Murchison Widefield Array (MWA), din Australia. Până în septembrie 2025, instrumentul a înregistrat 214 impulsuri. Repetiția lor la intervale regulate a atras atenția cercetătorilor, care au clasificat fenomenul drept un tranzitoriu de perioadă lungă, se arată în Gizmodo.

Studiul care explică originea probabilă a semnalului a fost publicat în revista Nature Astronomy. Cercetătorii consideră că emisiile provin din apropierea unei pitice albe sau chiar de la suprafața acesteia.

Ce sunt semnalele radio care se repetă la intervale de câteva minute

Tranzitoriile de perioadă lungă reprezintă o categorie relativ nouă de semnale astronomice. Primele indicii despre existența acestui tip de radiație au apărut în 2005, însă interesul comunității științifice a crescut semnificativ în 2022, odată cu studierea unor impulsuri care nu se potriveau cu explicațiile cunoscute pentru alte surse radio cosmice.

O diferență importantă față de pulsari este intervalul dintre emisii. Pulsarii sunt stele neutronice care se rotesc foarte rapid și emit fascicule de radiație, producând impulsuri la intervale scurte. În schimb, tranzitoriile de perioadă lungă au cicluri mult mai extinse.

Unul dintre semnalele studiate în 2022 avea o perioadă de aproximativ 18 minute. Un altul, identificat un an mai târziu, prezenta impulsuri la intervale de circa 21 de minute. Aceste descoperiri au ridicat întrebări despre mecanismele care produc emisiile și despre obiectele cosmice responsabile.

În cazul noului semnal, intervalul de aproximativ opt minute a oferit cercetătorilor un indiciu important. Repetarea regulată a impulsurilor a permis observarea fenomenului pe o perioadă suficient de lungă pentru a analiza comportamentul sistemului din care provine.

Vezi și:

O stea moartă, înconjurată de resturi de planete, oferă indicii despre viitorul Sistemului Solar

Un nou candidat la statutul de planetă pitică a fost descoperit dincolo de Pluto. Ce dimensiuni are obiectul

O pitică albă și o stea asemănătoare Soarelui, în centrul descoperirii

Analiza semnalului GPM J071507−114153 a indicat existența unui sistem binar, format din două stele care se află pe orbită una în jurul celeilalte. Una dintre ele este o pitică albă, adică nucleul dens rămas după ce o stea și-a încheiat evoluția și a pierdut straturile exterioare. Cealaltă este o stea de tip G, asemănătoare Soarelui.

Până la această descoperire, cel puțin patru dintre cele 12 tranzitorii de perioadă lungă cunoscute erau asociate cu sisteme binare alcătuite dintr-o pitică albă și o pitică roșie. Nu era însă clar care dintre cele două obiecte produce impulsurile radio.

Pentru a înțelege mai bine noul fenomen, echipa a analizat aproximativ 100 de ore de date radio. Rezultatele au permis observarea mișcării piticei albe pe orbita sa în jurul stelei însoțitoare. Această informație a fost esențială pentru identificarea sursei emisiilor.

„Este pentru prima dată când impulsurile sunt suficient de clare pentru a vedea pitica albă deplasându-se pe orbita sa în jurul stelei însoțitoare”, a explicat Sam McSweeney, autorul principal al studiului și astronom la Universitatea Curtin din Australia. Potrivit acestuia, observațiile arată că pulsațiile provin dintr-o regiune apropiată de pitica albă sau chiar de la aceasta.

Ce pot afla astronomii despre stelele moarte cu ajutorul semnalelor radio

Descoperirea nu se limitează la identificarea sursei impulsurilor. Emisiile radio ale piticei albe au permis cercetătorilor să observe și erupții stelare produse de steaua asemănătoare Soarelui. Observațiile optice ulterioare, realizate cu ajutorul Observatorului Keck, au confirmat că al doilea obiect din sistem este într-adevăr o stea de tip G.

Natasha Hurley-Walker, astronom la Universitatea Curtin și coautoare a studiului, a subliniat importanța observațiilor radio pentru studierea unor fenomene aflate la distanțe foarte mari. „Este uimitor că, folosind lungimi de undă radio, putem detecta furtunile de pe o stea aflată la peste 5.000 de ani-lumină distanță”, a declarat aceasta.

Rezultatele ar putea schimba modul în care sunt identificate unele pitice albe. Aceste obiecte sunt dificil de observat în anumite condiții, iar semnalele radio periodice ar putea oferi o metodă suplimentară de detectare a celor care nu sunt ușor de identificat prin observații astronomice obișnuite.

Cercetătorii consideră că viitoarele descoperiri de tranzitorii de perioadă lungă ar putea ajuta la identificarea altor sisteme binare în care se află pitice albe. Pentru astronomi, fiecare semnal de acest tip reprezintă o ocazie de a înțelege mai bine evoluția stelelor și interacțiunile dintre obiectele cosmice aflate în sisteme binare.

Cele mai vechi arme otrăvite din istorie? O descoperire de acum 125.000 de ani ar putea rescrie povestea vânătorilor preistorici