Guvernul analizează propunerea de reducere a TVA la alimente. Ce ar însemna pentru prețurile din magazine

Reducerea TVA la alimente de la 11% la 9%, propusă de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ar putea diminua prețurile plătite de români pentru produsele alimentare. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează însă că o asemenea decizie trebuie analizată cu atenție, deoarece ar reduce veniturile statului într-o perioadă în care Guvernul încearcă să țină sub control deficitul bugetar.

De ce ministrul Finanțelor nu susține imediat reducerea TVA

Alexandru Nazare a fost întrebat miercuri dacă România își permite să reducă TVA la alimente la 9%, așa cum a propus ministrul Agriculturii. Ministrul Finanțelor nu a respins categoric inițiativa, dar a explicat că orice modificare fiscală trebuie evaluată în funcție de efectele asupra bugetului.

„Din punctul meu de vedere, să vorbim despre creșterea sau scăderea TVA-ului în acest moment sunt lucruri pe care trebuie să le cântărim extrem de atent”, a declarat Alexandru Nazare.

Acesta a subliniat că fiecare membru al Guvernului are propriile priorități, însă aplicarea lor poate presupune cheltuieli suplimentare sau venituri mai mici pentru stat.

„Trebuie să fim foarte atenți când îmbinăm toate aceste solicitări să rămânem în echilibru, bugetul țării să rămână în echilibru și să nu semnalăm niciun derapaj”, a afirmat ministrul.

Cât s-ar ieftini alimentele dacă TVA ar scădea la 9%

În prezent, în noiembrie 2026, pentru majoritatea alimentelor eligibile se aplică o cotă redusă de TVA de 11%. Dacă aceasta ar coborî la 9%, prețurile ar putea scădea, însă reducerea nu ar fi de două procente din prețul final.

Vezi și:

Noi calcule pentru impozitul pe locuință din 2027. Tabel cu sumele pentru apartamente de două, trei și patru camere

De exemplu, un coș de alimente care costă 111 lei, cu TVA de 11% inclus, are un preț fără TVA de 100 de lei. Practic, la o cotă de 9%, același coș ar costa 109 lei, dacă prețul fără TVA rămâne neschimbat. Astfel, economia ar fi de doi lei, echivalentul unei ieftiniri de aproximativ 1,8%.

Calculele sunt orientative și presupun transferarea integrală a reducerii TVA în prețul de la raft. În practică, comercianții pot modifica prețurile și în funcție de alte costuri.

De ce vrea ministrul Agriculturii reducerea taxei

Florin Barbu consideră că scăderea TVA la alimente ar putea încuraja consumul și ar lăsa mai mulți bani în buzunarele populației.

Vezi și:

România intră în sezonul rece cu rezerve reduse de energie. De ce ar putea crește facturile și ce soluții au autoritățile

Zona din România care a crescut economic cu 33% în cinci ani şi ce înseamnă asta pentru locuitori. Două regiuni au pierdut peste 10%

„Creșterea economică este pe consum”, a declarat ministrul Agriculturii, care susține că i-a prezentat omologului de la Finanțe mai multe măsuri pentru stimularea economiei.

Argumentul său este că prețurile mai mici ar putea determina populația să cumpere mai mult, susținând astfel activitatea producătorilor și comercianților.

Totuși, efectul nu este garantat. O reducere de TVA poate stimula cererea, dar statul încasează inițial mai puțini bani pentru aceeași valoare a vânzărilor înainte de taxare.

Ce legătură are reducerea TVA cu deficitul bugetar

TVA reprezintă una dintre principalele surse de venit ale bugetului de stat. Dacă taxa scade, Guvernul trebuie să analizeze cum compensează eventualele pierderi de încasări, fără să majoreze deficitul bugetar. Acesta reprezintă diferența dintre cheltuielile statului și veniturile pe care le colectează.

Desigur, un deficit mai mare poate însemna împrumuturi suplimentare și cheltuieli mai ridicate cu dobânzile.

Este important de reținut faptul că Alexandru Nazare a precizat că nu a fost stabilit nici calendarul celei de-a doua rectificări bugetare, urmând să existe discuții cu premierul și ceilalți miniștri.

Deocamdată, TVA de 9% la alimente este doar o propunere, nu o măsură adoptată. Pentru ca aceasta să se aplice, ar fi necesară modificarea legislației fiscale și stabilirea unei date de intrare în vigoare.

Microsoft recunoaște că centrele de date AI pot afecta comunitățile locale. Gigantul tech cere dovezi că beneficiile economice depășesc costurile