Singura țară din lume care nu depinde de importurile de alimente. Studiul care a analizat 186 de state

Un studiu internațional care a analizat 186 de state a ajuns la o concluzie surprinzătoare: doar o singură țară produce suficiente alimente din toate grupele esențiale pentru a-și putea hrăni populația fără să depindă de importuri. Cercetarea, realizată de specialiști de la Universitatea din Göttingen și Universitatea din Edinburgh, arată că majoritatea statelor lumii sunt dependente, într-o măsură mai mare sau mai mică, de comerțul internațional pentru a-și asigura hrana, relatează Science Alert.

Guyana este singura țară care acoperă toate cele șapte grupe alimentare

Analiza cercetătorilor a evaluat capacitatea fiecărei țări de a produce suficiente alimente din șapte categorii considerate esențiale pentru o alimentație completă. Au fost luate în calcul produsele de bază bogate în amidon, fructele, legumele, lactatele, carnea, peștele, precum și leguminoasele, nucile și semințele.

Rezultatele au arătat că Guyana este singurul stat dintre cele 186 analizate care reușește să atingă pragul de autosuficiență în toate cele șapte categorii alimentare.

Mai mult decât atât, studiul arată că această țară produce chiar peste necesarul intern în cazul fructelor și al produselor de bază bogate în amidon.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

China și Vietnam se apropie de primul loc

Deși Guyana ocupă prima poziție, alte două state au obținut rezultate apropiate.

Atât China, cât și Vietnam reușesc să își acopere necesarul din producția internă pentru șase dintre cele șapte grupe alimentare analizate. Totuși, ambele depind de importuri atunci când vine vorba despre produsele lactate, motiv pentru care nu pot fi considerate complet independente din punct de vedere alimentar.

Studiul evidențiază astfel faptul că atingerea autosuficienței totale este extrem de rară, chiar și în cazul unor state cu o producție agricolă importantă.

Vezi și:

Cultura care ar putea deveni o afacere profitabilă pentru fermierii români. Poate aduce venituri de 100.000 de euro de pe un singur hectar

Cât primește un agricultor român dacă seceta îi distruge porumbul. Diferențele față de Franța și Germania

Cele mai multe țări depind de importurile de alimente

Concluziile cercetării arată că independența alimentară completă este mai degrabă o excepție decât o regulă. Potrivit rezultatelor, doar una din șapte țări produce suficiente alimente pentru cel puțin cinci dintre cele șapte categorii analizate.

În același timp, peste o treime dintre statele incluse în studiu reușesc să își acopere necesarul intern pentru maximum două categorii alimentare, ceea ce evidențiază o dependență ridicată de importuri.

Există inclusiv șase state și teritorii care nu au atins pragul de autosuficiență în nicio categorie alimentară. Acestea sunt Afganistan, Emiratele Arabe Unite, Irak, Macao, Qatar și Yemen.

Nici economiile puternice nu sunt complet independente

Autorii studiului subliniază că nivelul ridicat de dezvoltare economică nu garantează automat independența alimentară. Un exemplu îl reprezintă Statele Unite și Canada, care produc suficiente alimente pentru doar patru dintre cele șapte categorii analizate.

Deși cele două țări au o producție importantă de carne, lactate și cereale, ele continuă să depindă de importuri pentru o parte din necesarul de fructe și legume.

Pe lista statelor care reușesc să își asigure producția pentru cinci dintre cele șapte grupe alimentare se află Paraguay, Noua Zeelandă, Uruguay, Argentina, Brazilia, Australia, Spania, Serbia, Lituania, Estonia și Letonia.

Clima și resursele naturale influențează producția de alimente

Cercetarea arată că există mai mulți factori care influențează capacitatea unei țări de a produce suficientă hrană pentru propria populație. Printre aceștia se numără clima, suprafața agricolă disponibilă și accesul la resursele de apă.

În regiunile nordice, perioadele scurte favorabile agriculturii limitează producția de fructe și legume proaspete. În schimb, în Orientul Mijlociu și în nordul Africii, una dintre cele mai mari dificultăți este reprezentată de lipsa apei.

Nicio uniune economică nu produce suficiente legume

Studiul nu s-a limitat doar la analiza statelor individuale, ci a evaluat și mai multe uniuni economice și grupuri de țări. Rezultatele arată că niciuna dintre acestea nu reușește să producă suficiente alimente din toate cele șapte categorii esențiale.

De exemplu, Consiliul de Cooperare al Golfului este autosuficient doar în categoria cărnii, în timp ce uniunile economice analizate din Africa de Vest și Caraibe ating pragul de autosuficiență în doar două categorii.

Autorii cercetării evidențiază și faptul că nicio uniune economică analizată nu produce suficiente legume pentru întreaga populație.

Comerțul internațional rămâne esențial

Pentru a acoperi lipsurile din producția internă, majoritatea statelor se bazează pe importuri.

În unele situații, peste jumătate din importurile unei anumite categorii alimentare provin dintr-o singură țară, ceea ce poate crea vulnerabilități în cazul conflictelor, restricțiilor comerciale, fenomenelor meteorologice severe sau al creșterii bruște a prețurilor.

„Comerțul internațional cu alimente și cooperarea sunt esențiale pentru diete sănătoase și sustenabile. Totuși, dependența puternică de importurile dintr-o singură țară poate face statele vulnerabile”, a declarat Jonas Stehl, cercetător în economia dezvoltării la Universitatea din Göttingen, potrivit Science Alert.

Acesta a subliniat și importanța consolidării lanțurilor de aprovizionare.

„Construirea unor lanțuri de aprovizionare alimentară reziliente este imperativă pentru protejarea sănătății publice”, a adăugat cercetătorul.

Domul de căldură revine peste Europa la final de septembrie. Ce temperaturi sunt așteptate în România