Salariile șefilor de la stat, făcute publice. Zeci de persoane încasează între 50.000 și 100.000 de lei lunar

Într-o perioadă în care românii aud tot mai des despre reducerea cheltuielilor publice, deficit și nevoia de reformă a aparatului de stat, una dintre întrebările firești este cât costă, de fapt, conducerile companiilor controlate de stat. Primele date centralizate de Guvern arată diferențe uriașe de venituri: peste 100 de persoane cumulează cel puțin două funcții, 36 încasează între 50.000 și 100.000 de lei lunar, iar în cazul unei persoane venitul trece de 100.000 de lei pe lună.

Salariile și contractele pot fi verificate de oricine

Guvernul a lansat joi platforma guvernanta.gov.ro, prin care sunt adunate într-un singur loc informațiile despre conducerile a 121 de companii active aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea instituțiilor publice centrale.

Sunt disponibile peste 1.350 de documente publice, dintre care peste 650 sunt CV-uri ale persoanelor aflate în conducere, iar alte peste 600 sunt contracte de mandat. Cetățenii pot vedea astfel nu numai ce venituri sunt acordate, ci și pregătirea profesională a persoanelor respective și condițiile prevăzute în contractele prin care acestea conduc companiile.

Platforma a fost creată la inițiativa viceprim-ministrului interimar Oana Gheorghiu.

Vezi și:

Șoferii care încalcă regulile, filmați din elicopter. Unde au rămas mai mulți români fără permis pentru depășiri

„Pentru că toți cetățenii au dreptul să știe cine sunt și ce știu să facă oamenii din vârful companiilor statului român. Aceste date trebuie să rămână publice și accesibile tuturor”, a transmis aceasta.

Cât câștigă șefii companiilor de stat

Datele agregate oferă pentru prima dată și o imagine mai simplă asupra nivelului veniturilor din conducerile acestor companii. Peste 370 de persoane încasează lunar venituri de până la 25.000 de lei. Alte 115 persoane se situează între 25.000 și 50.000 de lei pe lună, iar 36 ajung la venituri cuprinse între 50.000 și 100.000 de lei. În plus, există o persoană al cărei venit lunar depășește pragul de 100.000 de lei.

Pentru comparație, 100.000 de lei înseamnă peste 20.000 de euro la un curs rotunjit de aproximativ 5 lei/euro.

Trebuie însă făcută o distincție importantă: informațiile prezentate sunt despre veniturile persoanelor aflate în conducerea companiilor, nu despre salariile obișnuite ale tuturor angajaților „de la stat”. Companiile de stat funcționează într-un regim diferit de ministere, primării sau alte instituții publice, iar membrii consiliilor de administrație și directorii pot fi remunerați în baza unor contracte de mandat.

Vezi și:

Câtă încredere au bugetarii în concursurile pentru posturile la stat. Rezultatele unui sondaj cu peste 2.000 de angajați

Reorganizare în instituțiile statului. Ce bugetari pot rămâne fără post și ce funcții dispar din 2027

Peste 100 de persoane au cel puțin două funcții

Un alt element care atrage atenția este cumulul de funcții. Potrivit datelor prezentate de Guvern, peste 100 de persoane din companiile analizate ocupă simultan cel puțin două poziții.

Cumularea funcțiilor nu înseamnă automat că există o ilegalitate sau că toate veniturile respective pot fi eliminate. Pentru fiecare caz trebuie verificat ce funcții sunt ocupate, ce permite legislația, care sunt indemnizațiile și dacă există incompatibilități.

Datele permit însă o altă întrebare relevantă pentru contribuabili: dacă o persoană este plătită din mai multe mandate, ce rezultate produce în fiecare dintre ele și dacă nivelul remunerației este justificat de performanța companiilor pe care le conduce.

Se pot reduce astfel cheltuielile statului?

Publicarea salariilor nu înseamnă că de a doua zi aceste venituri vor fi tăiate și nici că sumele respective reprezintă principala problemă a bugetului României. Platforma poate fi însă un punct de plecare pentru identificarea unor cheltuieli care trebuie analizate.

De exemplu, statul poate compara remunerația conducerii cu rezultatele companiei, poate verifica numărul de membri ai consiliilor de administrație, indemnizațiile acordate, funcțiile cumulate și indicatorii de performanță din contractele de mandat. În cazul companiilor cu pierderi repetate sau care depind de sprijin financiar public, astfel de comparații devin cu atât mai importante.

„Transparentizarea și deschiderea ușilor spre ceea ce se întâmplă în interiorul companiilor de stat este calea prin care vom reuși să punem corect întrebarea: sunt sau nu utile? Pentru a pune un diagnostic corect unei companii, trebuie să vezi rezultatele acesteia, iar aceste rezultate depind în mare parte de oamenii care iau deciziile-cheie în aceste companii”, a declarat Oana Gheorghiu.

Ce înseamnă pentru cetățeanul obișnuit

Pentru contribuabil, avantajul imediat este transparența. Până acum, informațiile despre conducerile companiilor de stat puteau fi dispersate pe numeroase site-uri și în diferite documente. Centralizarea lor permite o comparație mai ușoară între remunerație, experiența profesională și responsabilitățile asumate.

Pasul următor este însă cel decisiv: evaluarea performanței. Un salariu mare nu reprezintă, prin el însuși, dovada unei cheltuieli nejustificate, la fel cum un salariu mai mic nu garantează eficiența. Pentru a vedea unde pot fi făcute economii reale, trebuie analizate împreună costurile conducerii, rezultatele financiare, datoriile, subvențiile sau transferurile primite, investițiile și indicatorii pe care managerii s-au angajat să îi îndeplinească.

Tocmai aceasta este miza reformei companiilor de stat: nu doar publicarea sumelor, ci posibilitatea de a vedea dacă banii plătiți conducerilor sunt susținuți de rezultate și unde există costuri care pot fi reduse fără a afecta serviciile oferite populației.

Românii investesc masiv în propria energie. Câți prosumatori sunt în țară, judeţele care produc cel mai mult curent