Câtă încredere au bugetarii în concursurile pentru posturile la stat. Rezultatele unui sondaj cu peste 2.000 de angajați

Peste jumătate dintre angajații din sectorul public chestionați într-un studiu al Centrului de Formare APSAP cred că există concursuri pentru posturi la stat care sunt organizate doar formal, rezultatul fiind cunoscut dinainte. Datele nu demonstrează că aceste concursuri sunt aranjate, ci măsoară percepția angajaților care lucrează în instituțiile publice, însă procentul ridicat indică o problemă importantă de încredere în modul în care se fac unele recrutări.

Aproape 55% cred că există concursuri organizate doar formal

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 2.169 de angajați din sectorul public din România, răspunsurile fiind colectate în perioada 19 martie – 28 mai 2026. Dintre persoanele chestionate, 34,4% spun că se întâmplă „uneori” ca anumite concursuri să fie organizate doar formal, cu rezultatul cunoscut dinainte. Alți 20,3% consideră că asemenea situații apar „frecvent”.

Adunate, cele două categorii reprezintă 54,7% dintre respondenți. În schimb, 26,6% dintre angajații chestionați afirmă categoric că astfel de concursuri nu există.

„Practic, aproape 55% dintre bugetari cred că cel puțin o parte dintre concursurile publice sunt teatru administrativ. Rezultatele indică astfel o problemă de încredere în sistemul de recrutare din administrația publică, în condițiile în care mai mult de jumătate dintre angajații chestionați pun sub semnul întrebării corectitudinea cel puțin a unei părți dintre concursuri”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.

Este importantă însă diferența dintre percepție și o constatare oficială. Sondajul nu stabilește câte concursuri au fost efectiv trucate sau dacă respondenții au asistat direct la asemenea cazuri, ci arată câtă încredere au angajații în procedurile de recrutare.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Angajații cu peste 25 de ani în sistem sunt mai sceptici

Un element interesant apare atunci când răspunsurile sunt analizate în funcție de vechime. Dintre angajații care lucrează de peste 25 de ani în sectorul public, 35,9% spun că întâlnesc „uneori” concursuri al căror rezultat ar fi cunoscut dinainte, iar 22,7% consideră că fenomenul apare frecvent.

În același timp, 29,9% dintre angajații care au mai puțin de patru ani de experiență în sistem spun că asemenea concursuri nu există. În cazul celor cu peste 25 de ani vechime, procentul scade la 23,8%.

Apar diferențe și în funcție de venit. Dintre bugetarii cu venituri de peste 9.000 de lei, 33,9% spun că nu au observat astfel de situații, în timp ce procentul este de numai 24,9% în rândul celor care câștigă sub 5.000 de lei.

Două treimi dintre cei chestionați resimt o formă de autocenzură

Sondajul scoate la iveală o altă problemă: reticența unor angajați de a spune deschis ceea ce cred despre instituția în care lucrează.

Mai exact, 21,7% dintre respondenți consideră că angajații evită „în foarte mare măsură” să își exprime opiniile din cauza temerii că ar putea exista consecințe profesionale. Alți 20% spun că fenomenul există „în mare măsură”, iar 24,5% îl resimt „într-o anumită măsură”.

În total, 66,2% dintre persoanele chestionate indică, într-o măsură mai mare sau mai mică, existența unei forme de autocenzură profesională.  Doar 11,8% spun că o asemenea problemă nu există deloc.

Majoritatea cred totuși că administrația s-a îmbunătățit

Rezultatele nu sunt însă exclusiv negative. Întrebați cum a evoluat administrația publică în ultimii cinci ani, 45,6% dintre bugetari spun că aceasta s-a îmbunătățit ușor, iar 11,8% consideră că îmbunătățirea a fost semnificativă. Prin urmare, 57,4% dintre respondenți văd o evoluție pozitivă. Alți 28,4% cred că situația a rămas aproximativ aceeași, iar 14% consideră că lucrurile s-au deteriorat.

Percepțiile sunt apropiate între șefi și personalul de execuție: 46,6% dintre cei aflați în funcții de conducere și 45,5% dintre angajații de execuție consideră că administrația s-a îmbunătățit ușor.

Reorganizările nu sunt văzute la fel de bine

Când discuția ajunge însă la reorganizările din propriile instituții, rezultatele sunt mult mai puțin favorabile. 35,3% dintre respondenți spun că nu a existat nicio reorganizare reală, iar 37,5% afirmă că reorganizarea a fost neutră și nu a produs schimbări pe care să le resimtă în activitatea de zi cu zi.

În total, 72,8% spun fie că reorganizarea nu a existat în mod real, fie că nu a produs efecte vizibile. Numai 6,8% consideră că schimbările au avut un efect pozitiv și au făcut activitatea mai clară și mai eficientă. În schimb, 20,4% afirmă că reorganizările au făcut munca mai confuză și mai dificil de gestionat.

Datele conturează astfel o imagine nuanțată: majoritatea respondenților consideră că administrația publică a progresat într-o anumită măsură în ultimii cinci ani, dar există în continuare neîncredere în unele proceduri de recrutare, reticență în exprimarea opiniilor la serviciu și scepticism în privința efectelor concrete ale reorganizărilor.

Apple pregătește „Welcome Home”, evenimentul care poate schimba casa inteligentă. Când are loc și ce produse sunt așteptate