România rămâne cea mai ieftină țară din UE la alimente. Vestea bună ascunde însă un adevăr despre salarii
România continuă să fie una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pe baza calculelor realizate de Eurostat. În 2025, nivelul general al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor a fost cu 35% sub media Uniunii Europene, iar la categoria „Alimente și băuturi nealcoolice” țara noastră ocupă primul loc în clasamentul celor mai mici prețuri din blocul comunitar. Totuși, costul redus al vieții trebuie privit împreună cu nivelul veniturilor, deoarece puterea de cumpărare a românilor rămâne sub media europeană.
România, lider la cele mai mici prețuri pentru alimente
Potrivit INS, România este statul membru cu cele mai mici prețuri la alimente și băuturi nealcoolice din Uniunea Europeană, indicele fiind de numai 80% raportat la media europeană.
După România urmează Slovacia, cu un indice de 83%, iar Polonia și Cehia, cu câte 90%. La polul opus se află Luxemburg, unde prețurile la alimente sunt cu 22% peste media Uniunii Europene, și Danemarca, cu 21% peste media europeană. Raportul arată că România se remarcă și prin cele mai mici prețuri la categoria „Recreere, sport și cultură”, unde nivelul este de doar 63% din media UE.
România și Bulgaria, cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană
Per ansamblu, România și Bulgaria sunt statele cu cel mai redus nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor. În România, nivelul general al prețurilor este cu 35% sub media Uniunii Europene, iar în Bulgaria este cu 37% mai mic.
La celălalt capăt al clasamentului se află Danemarca, unde prețurile sunt cu 40% peste media europeană. Urmează Irlanda, cu 36% peste media UE, Luxemburg, cu 32%, iar Suedia și Finlanda au prețuri cu aproximativ 21% mai mari decât media blocului comunitar.
În cazul altor categorii de produse și servicii, Bulgaria este cea mai ieftină țară la băuturi alcoolice și tutun, îmbrăcăminte și încălțăminte, administrarea locuinței, transport și restaurante.
Vestea bună vine cu o explicație importantă
Faptul că România are cele mai mici prețuri nu înseamnă automat că românii trăiesc mai bine decât ceilalți europeni. Costul redus al bunurilor și serviciilor este strâns legat de nivelul salariilor și al veniturilor din economie. Tocmai de aceea, economiștii compară și Produsul Intern Brut pe locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPC), indicator care arată cât de mult pot cumpăra oamenii cu veniturile pe care le obțin.
Din acest punct de vedere, România a făcut progrese importante în ultimii ani, însă rămâne sub media Uniunii Europene.
Cum stă România la puterea de cumpărare
Datele INS arată că România și Croația au ajuns la un PIB pe locuitor echivalent cu 78% din media Uniunii Europene, calculat la paritatea puterii de cumpărare. Imediat după cele două state se află Ungaria, cu 76% din media UE.
La polul opus se situează Bulgaria și Grecia, unde PIB-ul pe locuitor este cu aproximativ 32% sub media europeană.
Cea mai ridicată valoare este înregistrată de Luxemburg, care depășește media Uniunii Europene cu 139%. INS explică această situație prin faptul că un număr foarte mare de persoane care lucrează în Luxemburg provin din alte state și contribuie la economia țării, fără a fi incluse în populația rezidentă.
Cum au fost calculate datele
Statisticile prezentate de INS au la bază calculele realizate de Eurostat în luna iunie 2026, folosind informațiile transmise de cele 36 de state participante privind prețurile bunurilor și serviciilor comparabile, precum și datele referitoare la structura cheltuielilor și la Produsul Intern Brut.
Concluzia raportului este că România continuă să ofere unele dintre cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, în special la alimente și activități de recreere. În același timp, diferența față de statele vest-europene rămâne vizibilă atunci când sunt analizate veniturile și puterea reală de cumpărare, ceea ce explică de ce un coș de cumpărături poate costa mai puțin în România, fără ca nivelul de trai să fie comparabil cu cel din cele mai dezvoltate economii europene.