România se împrumută cu un miliard de euro pe săptămână. Nota de plată va ajunge la fiecare român, cum suntem afectaţi direct

România se împrumută într-un ritm atât de accelerat încât nivelul datoriei publice ar putea ajunge la 90% din PIB mai devreme decât estimează Comisia Europeană. Economiștii avertizează că, dacă deficitul bugetar nu va fi redus, consecințele vor fi resimțite de toți românii prin taxe mai mari, dobânzi ridicate și investiții publice tot mai greu de finanțat.

Comisia Europeană vede o creștere accelerată a datoriei

Raportul de convergență pentru 2026 publicat de Comisia Europeană arată că datoria publică a României va continua să crească în următorul deceniu. Dacă în 2024 aceasta reprezenta 54,8% din Produsul Intern Brut, iar în 2025 este estimată la 59,3%, anul acesta ar urma să ajungă la 61,6% din PIB.

Prognoza Bruxelles-ului indică o creștere continuă până la aproximativ 90% din PIB în 2036, pe fondul deficitelor bugetare persistente și al costurilor tot mai mari cu plata dobânzilor.

Pentru românii de rând, aceste procente pot părea abstracte, însă ele descriu cât de mult se bazează statul pe bani împrumutați pentru a-și plăti cheltuielile curente.

Vezi și:

Primul român mușcat de peștele-iepure în Grecia. Cum arată rana și ce spune după incident: „Îl văd cum sare ca ars”

Ce înseamnă, concret, pentru fiecare român

Economiștii spun că o datorie publică aflată pe o traiectorie ascendentă nu rămâne fără efecte asupra populației. Practic, dacă statul continuă să se împrumute masiv, o parte tot mai mare din taxele colectate va merge către plata dobânzilor și nu către investiții, spitale, școli sau infrastructură.

În același timp, există riscul apariției unor măsuri precum:

• creșterea unor taxe și impozite;
• reducerea ritmului majorărilor salariale și ale pensiilor;
• investiții publice mai puține;
• credite mai scumpe pentru populație și firme;
• presiuni suplimentare asupra economiei.

Cu alte cuvinte, dacă statul plătește dobânzi tot mai mari pentru împrumuturi, și costul banilor din economie tinde să rămână ridicat.

Vezi și:

Cât costă moneda-simbol a perfecţiunii olimpice. BNR a lansat o ediţie rară dedicată Nadiei Comăneci. Foto

Criza politică și scumpirile lovesc economia. Avertismentul transmis de Mugur Isărescu, când ar putea scădea inflația

Adrian Negrescu: „Factura o vom plăti noi și copiii noștri”

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că România se împrumută în prezent cu aproximativ un miliard de euro în fiecare săptămână.

„Dacă mergem în ritmul în care suntem în momentul de faţă, cu un miliard de euro împrumut în fiecare săptămână, în medie, este posibil să ajungem poate chiar mai repede la 80-90% din PIB datorie publică, iar aceasta se va traduce, din păcate, prin taxe şi impozite mai mari pentru noi şi copiii noştri”, a declarat acesta pentru News.ro.

Potrivit analistului, în prezent peste 90% din taxele și impozitele încasate de stat sunt folosite pentru plata pensiilor, salariilor și altor cheltuieli sociale, iar aproximativ 10% merg deja către plata dobânzilor la datoria publică. Restul necesarului este acoperit prin noi împrumuturi.

De ce este atât de greu să fie redusă datoria

Economistul Aurelian Dochia consideră că România nu poate reduce datoria publică atât timp cât cheltuiește constant mai mult decât încasează.

„Traiectoria aceasta este inevitabilă. Nu vom putea să intrăm în reducerea datoriei publice decât atunci când vom avea excedente bugetare primare, ceea ce pentru următorul deceniu este practic imposibil”, a declarat acesta.

În opinia sa, ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru acest an este dificil de atins în contextul actual, iar dacă deficitele continuă, și datoria publică va continua să crească.

Dobânzile devin o problemă tot mai mare

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă costul împrumuturilor. Aurelian Dochia atrage atenția că plata dobânzilor reprezintă deja aproximativ 3% din PIB și continuă să crească. În plus, perspectivele ca România să obțină rapid un rating mai bun și să se împrumute mai ieftin sunt, în opinia sa, reduse.

Explicația este simplă: numeroase state, inclusiv economii puternice precum Statele Unite și Marea Britanie, caută în această perioadă finanțare pe piețele internaționale, ceea ce pune presiune asupra dobânzilor. Adrian Negrescu spune că există câteva direcții prin care România ar putea încetini ritmul împrumuturilor.

Prima este reducerea cheltuielilor publice acolo unde există risipă. A doua este combaterea evaziunii fiscale, astfel încât statul să colecteze mai multe venituri fără a majora taxele. În al treilea rând, este nevoie de măsuri care să stimuleze investițiile private și crearea de noi locuri de muncă, ceea ce ar extinde baza de impozitare și ar aduce mai mulți bani la buget.

Datele oficiale arată o ușoară îmbunătățire, dar riscurile rămân

Ministerul Finanțelor a anunțat că, după primele patru luni din 2026, deficitul bugetar s-a redus la 23,95 miliarde de lei, echivalentul a 1,17% din PIB, față de 2,92% în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34%.

Cu toate acestea, datoria administrației publice a urcat deja la 1.132 miliarde de lei, iar Comisia Europeană avertizează că riscurile privind sustenabilitatea finanțelor publice ale României rămân ridicate pe termen mediu, dacă ritmul actual al împrumuturilor și al deficitelor nu va fi redus.