Investitorii urmăresc fiecare mișcare de la București, criza politică ne costă scump. Avertismentul unui economist despre riscul unui șoc economic

Demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură deschide o nouă perioadă de incertitudine politică într-un moment în care România trebuie să convingă investitorii și instituțiile internaționale că își poate pune în ordine finanțele publice. În lipsa unui guvern stabil și a unei majorități care să continue reducerea deficitului bugetar și implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), economiștii avertizează că riscurile pentru economie cresc de la o zi la alta.

Printre cei care trag un semnal de alarmă se numără economistul Radu Crăciun, fost președinte și director general al BCR Pensii. Acesta spune că agențiile internaționale de rating urmăresc foarte atent evoluțiile politice de la București, iar orice semnal că România abandonează sau întârzie ajustarea fiscală ar putea avea consecințe directe asupra costurilor de finanțare ale statului și, implicit, asupra populației.

De ce contează ratingul de țară pentru fiecare român

Pentru mulți oameni, ratingul de țară pare un indicator tehnic care privește doar piețele financiare. În realitate, el influențează cât de scump se poate împrumuta statul român.

Dacă agențiile de rating decid că România prezintă un risc mai mare, statul va plăti dobânzi mai ridicate pentru fiecare împrumut pe care îl contractează. Cum statul se finanțează permanent pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a refinanța datoria publică, orice creștere a dobânzilor înseamnă miliarde de lei în plus plătite anual.

Vezi și:

Mica localitate din România care devine unul dintre cele mai importante puncte militare din Europa. Investiția uriașă care schimbă harta

Acești bani trebuie găsiți din buget, ceea ce poate însemna mai puține fonduri pentru investiții, sănătate, educație sau infrastructură și, în unele cazuri, noi măsuri fiscale.

Avertismentul economistului: declarațiile pot cântări la fel de mult ca măsurile

Radu Crăciun spune că agențiile de rating nu urmăresc doar măsurile adoptate, ci și mesajele transmise de viitorul guvern.

„Pentru menținerea ratingului României, este foarte important ca tendința deja existentă de reducere a deficitului bugetar să fie menținută. Indiferent de guvern, în momentul în care vor exista declarații, nici măcar măsuri, care să sugereze fie că procesul de scădere a deficitului bugetar va fi stopat, fie că va fi scăzut, dar în baza unor proiecții fiscale nerealiste, rating-ul va fi micșorat, fără doar și poate”, avertizează economistul, conform Adevărul.ro.

El subliniază că agențiile internaționale sunt interesate în primul rând de rezultate și de realismul planurilor fiscale, nu de formula prin care acestea sunt obținute.

Vezi și:

Diferența dintre recesiune și criză economică, tabel explicativ. Ce se poate întâmpla dacă România rămâne fără bani din exterior

Instabilitatea politică afectează direct ratele, salariile și prețurile. Cât mai rezistă economia fără guvern stabil

România plătește deja mai mult decât alte state

Situația este cu atât mai delicată cu cât România suportă deja costuri de finanțare mai ridicate decât unele țări cu un rating inferior.

„Trebuie să spunem că România deja plătește, din păcate, dobânzi mai mari decât țări cu rating mai mic, ca de exemplu Serbia. Aceasta este consecința inconsecvenței politicii fiscale pe care România a dovedit-o în ultimele decenii”, explică Radu Crăciun.

Economistul consideră că, în perioadele în care economia mergea bine, statul ar fi trebuit să reducă deficitele și să acumuleze rezerve, nu să crească cheltuielile. Din acest motiv, România este obligată acum să facă ajustări dificile într-un context economic și politic complicat.

Ce se întâmplă dacă România este retrogradată

O eventuală retrogradare a ratingului nu ar avea doar un impact asupra imaginii țării. Potrivit economistului, primul efect ar fi creșterea dobânzilor la care România se împrumută pe piețele internaționale. Cele mai afectate ar putea fi obligațiunile emise în valută, unde investitorii străini au o pondere importantă.

„În cazul unei eventuale scăderi de rating, mă aștept ca dobânzile la care se finanțează România să crească. Consecința va fi o creștere a cheltuielilor cu dobânzile la nivel de buget, ceea ce va necesita ajustări și mai dureroase economic, atât pentru populație, cât și pentru companii”, avertizează Crăciun.

În practică, astfel de ajustări pot însemna reduceri de cheltuieli publice, creșteri de taxe, amânarea unor investiții sau alte măsuri menite să reducă deficitul bugetar.

Alegerile anticipate ar putea amplifica incertitudinea

În cazul în care România va ajunge la alegeri anticipate, economistul spune că riscurile ar putea crește și mai mult. Campaniile electorale sunt, de regulă, însoțite de promisiuni privind majorări de salarii, pensii sau alte cheltuieli bugetare, iar investitorii urmăresc cu atenție dacă aceste angajamente sunt sau nu sustenabile.

„În cazul alegerilor anticipate, riscul este ca, pe parcursul campaniei electorale, promisiunile partidelor să fie nerealiste. Aceasta ar aduce un grad ridicat de impredictibilitate legată de traseul fiscal al României și așa ceva ar fi greu de trecut cu vederea de agențiile de rating”, spune economistul.

Datoria publică va continua să crească

Radu Crăciun atrage atenția asupra unei confuzii frecvente: reducerea deficitului bugetar nu înseamnă că datoria publică va începe să scadă. Potrivit acestuia, chiar dacă ajustarea fiscală va continua conform planului, România va continua să se împrumute, însă într-un ritm mai lent. Estimările arată că datoria publică ar putea ajunge în următorii ani la aproximativ 61,5% din PIB, față de 48,1% înregistrat în 2022.

„Situația este foarte serioasă și nu trebuie tratată deloc cu superficialitate. O ajustare graduală, dar rapidă, a deficitului este cel mai bun antidot împotriva unui șoc economic care ar duce la o prăbușire generalizată a nivelului de trai. Trebuie, din nou, să alegem răul mai mic”, conchide Radu Crăciun.

În perioada următoare, atenția investitorilor și a agențiilor de rating se va concentra asupra modului în care va fi format noul guvern și asupra măsurilor pe care acesta le va propune pentru reducerea deficitului bugetar. De aceste decizii ar putea depinde nu doar costurile la care se împrumută statul, ci și evoluția economiei românești în următorii ani.

Europa fierbe, la propriu: valul de căldură, cu până la 4 grade mai brutal din cauza încălzirii globale