România, la un pas de categoria „junk”. De ce alegerile anticipate ar putea crește riscul unei retrogradări

România, la un pas de categoria „junk”. De ce alegerile anticipate ar putea crește riscul unei retrogradări
Alegerile anticipate ar putea costa România ratingul de țară (Foto: Profimedia)
Diana Dumitrache
Google Urmărește pe Google

Intrarea României într-un proces de alegeri anticipate ar putea prelungi criza politică pentru mai multe luni și ar adăuga un risc suplimentar într-un moment în care țara se află deja pe ultima treaptă a ratingului recomandat investițiilor. Avertismentul vine de la Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, care consideră că prioritatea imediată ar trebui să fie formarea unui guvern capabil să prezinte o politică fiscală și un buget credibile pentru 2027.

Miza este importantă inclusiv pentru populație. O eventuală retrogradare a României în categoria numită informal „junk” nu înseamnă că ratele românilor cresc automat a doua zi sau că statul intră în incapacitate de plată. Ar putea însă face finanțarea României mai dificilă și mai scumpă, iar costurile mai mari suportate de stat se pot transmite, în timp, către economie.

De ce alegerile anticipate sunt considerate un risc

Daniel Dăianu atrage atenția că alegerile anticipate nu pot rezolva blocajul politic de la o săptămână la alta, ci ar presupune o perioadă de incertitudine care s-ar putea întinde pe mai multe luni.

„Sunt oameni, lideri din încă guvernul interimar, care vorbesc despre faptul că e mai bine să lămurim apele prin alegeri anticipate. Măi, oameni, în primul rând, alegerile anticipate nu se fac peste o săptămână, da? Peste luni de zile. Și tocmai intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate poate să conducă la un downgrade. Adică ne jucăm cu focul”, a declarat președintele Consiliului Fiscal, conform Adevărul.ro.

Problema, din perspectiva agențiilor de rating, nu este organizarea unor alegeri în sine, ci riscul ca o perioadă lungă de instabilitate să întârzie deciziile privind deficitul, cheltuielile statului și bugetul pentru anul următor.

S&P a explicat încă din evaluarea din aprilie că ratingul României ar putea fi redus dacă procesul de consolidare fiscală se îndepărtează semnificativ de estimările agenției, inclusiv dacă măsurile luate de autorități sunt insuficiente sau creșterea economică slabă le reduce eficiența.

Ce înseamnă că România este la un pas de „junk”

În prezent, S&P acordă României calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. BBB- este ultima treaptă din categoria „investment grade”, adică zona în care datoria unei țări este încă evaluată ca fiind recomandată investițiilor.

O coborâre cu o singură treaptă a ratingului pe termen lung ar scoate România din această categorie la S&P.

Pentru cetățeanul obișnuit, efectul nu ar fi direct și instantaneu. Ratingul este acordat statului, nu populației. Dar dacă România ajunge să se împrumute mai scump, bugetul va trebui să suporte cheltuieli mai mari cu dobânzile. Într-un asemenea scenariu, guvernul ar avea mai puțin spațiu pentru alte cheltuieli și ar putea crește presiunea pentru măsuri suplimentare de reducere a deficitului.

O deteriorare persistentă a percepției investitorilor poate pune, de asemenea, presiune pe costul finanțării din economie și pe cursul de schimb. Nu există însă o regulă potrivit căreia pierderea ratingului „investment grade” ar produce automat o anumită creștere a ratelor bancare sau o anumită depreciere a leului.

Ce urmărește S&P înaintea următoarei decizii

Dăianu consideră că agenția ar putea aștepta să vadă cum se rezolvă criza politică și, mai ales, ce va face viitorul executiv.

„Prima urgență a țării este să avem guvern. Și aș mai spune ceva: predicția mea este că S&P-ul nu se va grăbi cu un downgrade. S&P-ul este interesat de formarea unui guvern și să vadă care va fi bugetul pe 2027, de o politică economică ce va continua această ajustare fiscal-bugetară”, a declarat acesta.

Practic, pot exista mai multe evoluții. Menținerea ratingului BBB- cu perspectivă negativă ar însemna că România rămâne în categoria recomandată investițiilor, dar avertismentul continuă. O schimbare a perspectivei de la negativă la stabilă ar reprezenta un semnal că riscurile s-au redus. Scenariul nefavorabil ar fi coborârea ratingului sub BBB-, care ar însemna pierderea statutului „investment grade” la S&P.

Formarea Guvernului devine esențială

În acest context, negocierile pentru formarea unui executiv capătă și o miză economică. Premierul desemnat Siegfried Mureșan nu dispune de suficiente voturi doar prin sprijinul PNL, USR și UDMR, iar poziția PSD devine importantă pentru obținerea unei majorități parlamentare. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat pe 21 septembrie că partidul său nu va vota formula propusă și a invocat fie o nouă desemnare de premier, fie intrarea în procedura pentru anticipate.

Daniel Dăianu consideră că Mureșan are nevoie de sprijinul social-democraților și a comentat inclusiv modul în care acesta a abordat negocierile:

„El are nevoie de sprijinul PSD-ului și nu prea a avut o retorică menită să invite la un sprijin din partea PSD-ului. Deci una este să fii politician la Bruxelles, altceva este să fii politician în România.”

Economia este deja într-o perioadă dificilă

Criza politică apare într-un moment în care economia este vulnerabilă. Daniel Dăianu estimează că România ar putea înregistra în 2026 o contracție economică de aproximativ 1%, urmată de o revenire de circa 2% în 2027. Aceasta este estimarea sa, nu o prognoză unanimă: S&P anticipa în evaluarea din aprilie o creștere foarte redusă, de 0,25%, pentru 2026 și o revenire spre aproximativ 2,5% în anii următori.

Pentru populație, concluzia practică este că ratingul nu este doar o notă acordată României pe piețele financiare. Dacă instabilitatea politică și problemele bugetare duc la finanțări mai scumpe, efectele se pot propaga treptat în economie, prin costuri mai mari pentru stat și un spațiu bugetar mai restrâns. În sens invers, formarea unui guvern și prezentarea unui plan fiscal credibil ar reduce o parte dintre incertitudinile pe care investitorii și agențiile de rating le urmăresc în această perioadă.