România intră în top 10 al țărilor care atrag capital privat cu sprijinul Băncii Mondiale. Ce înseamnă pentru românii care se tem de șomaj și noi scumpiri
România apare între primele zece țări beneficiare ale capitalului privat mobilizat de Grupul Băncii Mondiale, o veste importantă într-o perioadă în care economia este pusă sub presiune de incertitudinea politică, scumpiri și taxe mai mari, iar tot mai mulți români se întreabă cât de sigure mai sunt locurile lor de muncă.
România, în același top cu India, Brazilia și Turcia
România se află în grupul celor zece mari beneficiare ale capitalului privat mobilizat de Grupul Băncii Mondiale, alături de Brazilia, India, Turcia, Nigeria, Argentina, Africa de Sud, Bangladesh, Mexic și Chile.
La nivel mondial, instituția a reușit să mobilizeze 112 miliarde de dolari din sectorul privat în exercițiul financiar încheiat în iunie, față de numai 69 de miliarde de dolari cu un an înainte. Dacă sunt adăugate cele 123 de miliarde de dolari investite din resursele proprii ale Băncii Mondiale, finanțările ajung la 235 de miliarde de dolari.
Pentru România, simpla prezență în top este importantă deoarece arată că economia continuă să poată atrage capital privat chiar într-o perioadă caracterizată de incertitudine.
Ce înseamnă asta, concret, pentru români
Capitalul privat înseamnă bani investiți de companii, bănci, fonduri și alți investitori în proiecte și afaceri, iar Banca Mondială poate contribui la atragerea acestora prin finanțări, garanții sau instrumente care reduc riscul investitorilor.
Pentru omul obișnuit, efectele nu apar sub forma unor bani primiți direct de la Banca Mondială. Beneficiul poate veni indirect: o companie care obține finanțare poate construi o fabrică, poate extinde o afacere, poate cumpăra echipamente sau poate angaja oameni. O firmă care are acces mai ușor la bani poate, de asemenea, să amâne concedieri sau să continue investiții pe care altfel le-ar fi blocat.
Tocmai de aceea informația este relevantă într-un moment în care mulți români se tem că încetinirea economiei, taxele mai mari și instabilitatea politică ar putea determina companiile să reducă investițiile și numărul de angajați.
Investițiile pot deveni o plasă de siguranță pentru economie
Intrările de capital nu rezolvă însă automat problemele României. Ele nu garantează că prețurile vor scădea și nici că taxele nu vor mai crește. Pot însă susține activitatea economică într-o perioadă dificilă.
Mai multe investiții înseamnă, în principiu, mai multe comenzi pentru firme, proiecte noi, venituri salariale și taxe plătite la buget. Dacă banii ajung către IMM-uri, infrastructură, energie sau producție, efectele se pot răspândi în economie prin furnizori și noi locuri de muncă.
Este relevant și faptul că Banca Mondială pregătește noi instrumente pentru facilitarea accesului la capital al microîntreprinderilor și IMM-urilor, categorie în care intră o mare parte dintre firmele românești.
Riscurile externe nu au dispărut
Contextul internațional rămâne însă complicat. Banca Mondială discută cu 30-40 de țări despre posibile finanțări de urgență, în condițiile în care scumpirea energiei, costul îngrășămintelor și dobânzile ridicate pun presiune pe economiile în curs de dezvoltare.
Instituția ar putea mobiliza până la 100 de miliarde de dolari dacă situația economică se deteriorează.
Pentru România, miza este cu atât mai mare cu cât problemele externe se suprapun peste vulnerabilitățile interne. Într-o perioadă în care populația resimte scumpirile și majorarea unor taxe, iar criza politică alimentează incertitudinea, capacitatea țării de a rămâne atractivă pentru investitori poate conta direct pentru creșterea economică și păstrarea locurilor de muncă.
Intrarea României în top 10 nu înseamnă că problemele economice au dispărut, dar reprezintă un semnal că există în continuare capital privat dispus să intre în economie. Iar într-o perioadă de nesiguranță, acesta poate deveni unul dintre elementele care împiedică o încetinire economică și mai puternică.