România a urcat pe primul loc la RoboChallenge 2026. Ce au reușit echipele românești în competiția de la București

România a urcat pe primul loc la RoboChallenge 2026. Ce au reușit echipele românești în competiția de la București
Foto: RoboChallenge / România a urcat pe primul loc la RoboChallenge 2026
Iulia Kelt
Google Urmărește pe Google

Roboții construiți și programați de echipele din România au adunat cele mai multe medalii la RoboChallenge 2026. Competiția internațională, organizată la București la începutul lunii noiembrie, s-a încheiat cu 15 distincții pentru țara gazdă: trei de aur, șapte de argint și cinci de bronz. România a ocupat astfel prima poziție în clasamentul pe medalii, înaintea Turciei și Mexicului.

Evenimentul s-a desfășurat în campusul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București, între 30 octombrie și 1 noiembrie. RoboChallenge a fost inclus în programul ROBOFEST 2026, un festival dedicat tehnologiei la care organizatorii au raportat aproximativ 40.000 de vizitatori în trei zile. La competiție au venit echipe din peste 30 de țări, iar numărul roboților înscriși a ajuns la aproximativ 1.500, anunță Hope.ro.

România a urcat pe primul loc la RoboChallenge 2026

România a urcat pe primul loc la RoboChallenge 2026

De la confruntări între roboți la misiuni de orientare autonomă

Nu toate probele au presupus construirea unor roboți capabili să se deplaseze rapid sau să învingă un adversar. Unele au testat precizia cu care dispozitivele pot urma un traseu, altele au pus la încercare capacitatea de a lua decizii fără intervenție umană. În total, programul celei de-a XVII-a ediții a cuprins 22 de categorii.

În probele de Sumo, roboții trebuie să își împingă adversarii în afara unui spațiu delimitat. Categoriile Mega Sumo și Mini Sumo diferă prin dimensiunile dispozitivelor, dar au același obiectiv: construirea unui mecanism suficient de puternic și de bine programat pentru a câștiga confruntarea.

Alte provocări au avut o miză diferită. La Line Follower, roboții trebuie să detecteze și să urmeze un traseu, fără să se abată de la linia marcată. Proba Maze presupune găsirea drumului printr-un labirint, iar fotbalul robotic le cere echipelor să coordoneze dispozitivele într-un joc în care reacțiile și programarea contează la fel de mult ca proiectarea mecanică.

Programul a inclus și roboți umanoizi, dar și proiecte prezentate în afara probelor clasice. În categoria Freestyle Showcase, destinată liceenilor, au fost înscrise soluții pentru identificarea poluării, ghidarea inteligentă și supravegherea mediului.

Cele 15 medalii au adus România în fruntea competiției

Rezultatul echipelor românești a fost de trei medalii de aur, șapte de argint și cinci de bronz. Cu acest bilanț, România a încheiat RoboChallenge 2026 pe primul loc în clasamentul general, urmată de Turcia și Mexic.

Participanții români au venit din mai multe regiuni ale țării. Printre localitățile reprezentate s-au numărat București, Cluj-Napoca, Craiova, Oradea, Giurgiu și Buzău. Diversitatea echipelor arată că activitatea de robotică nu se limitează la câteva centre universitare mari, ci este susținută și de școli, cluburi și grupuri de pasionați din alte orașe.

Un aspect aparte al competiției este că vârsta nu reprezintă o barieră pentru participare. RoboChallenge include categorii pentru copii și elevi, iar la ediția din acest an au concurat inclusiv participanți de numai cinci ani. Aceștia au avut ocazia să își prezinte proiectele într-un cadru internațional și să intre în contact cu echipe care au deja experiență în domeniu.

Cum a fost organizat festivalul de robotică de la București

RoboChallenge a făcut parte dintr-un eveniment mai amplu, ROBOFEST 2026, prin care Politehnica București a deschis campusul publicului interesat de tehnologie. Vizitatorii au putut urmări demonstrațiile, au văzut roboții în acțiune și au descoperit proiecte dezvoltate de elevi și studenți. Organizatorii au estimat că aproximativ 40.000 de persoane au trecut pragul evenimentului în cele trei zile.

În spatele competițiilor s-a aflat o echipă numeroasă de voluntari și arbitri. Peste 300 de voluntari din Liga Studenților Electroniști și din universitate au contribuit la desfășurarea festivalului, alături de 116 arbitri voluntari. Infrastructura tehnică a presupus instalarea a peste 30 de kilometri de cabluri, iar transmisiunile live au însumat aproximativ 20 de ore.

Pentru echipele participante, un astfel de concurs înseamnă mai mult decât o clasare în clasamentul final. Roboții trebuie proiectați, asamblați și testați, iar rezultatele depind de felul în care mecanica, electronica și programarea funcționează împreună. Cele 15 medalii obținute de România oferă o imagine a activității desfășurate în școli, universități și cluburi de robotică, într-un domeniu în care experiența practică se formează prin încercări repetate și confruntarea cu proiecte din alte țări.