Păsările de fildeș care au supraviețuit 40.000 de ani. Figurinele cât o unghie descoperite într-o peșteră din Germania

Două figurine minuscule în formă de pasăre au fost descoperite în peștera Hohle Fels din sud-vestul Germaniei. Obiectele au o vechime de aproximativ 40.000 de ani și au fost sculptate în fildeș de mamut. Potrivit anunțului Universității din Tübingen, acestea sunt cele mai mici reprezentări artistice găsite până acum în straturile paleolitice ale sitului.

Fiecare figurină are aproximativ doi centimetri lungime și este comparabilă cu unghia unui deget. Cu toate acestea, artiștii preistorici au reușit să redea ochii, ciocurile, penele și pozițiile corpurilor. Descoperirea oferă o imagine surprinzătoare asupra atenției cu care oamenii din Epoca de Gheață observau natura.

Două păsări sculptate de un artist din Epoca de Gheață

Figurinele au fost descoperite în 2025, la o distanță de aproximativ 1,5 metri una de cealaltă. Ambele se aflau în același strat arheologic, asociat culturii aurignaciene. Cercetătorii cred că obiectele au vârste apropiate și nu exclud posibilitatea ca ele să fi fost realizate de aceeași persoană.

Una dintre sculpturi este completă și prezintă o pasăre culcată. Poziția sa ar putea indica faptul că stătea pe ouă. Ochii sunt evidențiați, iar forma corpului sugerează că artistul nu a încercat să creeze doar un simbol abstract.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Arheologii cred că pasărea ar putea fi un lagopus, specie înrudită cu găinile și cocoșii de munte. Oase ale acestor păsări au fost găsite și în straturile preistorice ale peșterii. Ele făceau parte din fauna întâlnită de oamenii care locuiau în regiune.

A doua figurină este incompletă, dar are aripile întinse. Pasărea ar putea fi surprinsă în zbor, în momentul aterizării sau într-o postură de curtare. Ciocul și liniile care sugerează penele pot fi observate chiar dacă obiectul cântărește doar 0,7 grame.

Descoperirea amintește că arta preistorică era mult mai complexă decât lasă să se înțeleagă imaginea unor comunități preocupate exclusiv de supraviețuire. Oamenii realizau obiecte care nu aveau neapărat o utilitate practică imediată.

Vezi și:

Oamenii de știință au găsit o metodă pentru a citi sulurile carbonizate de la Herculaneum

„Toate drumurile duc la Roma”? Un studiu despre rețeaua romană arată că alte orașe erau mai bine conectate

Peștera Hohle Fels ascunde unele dintre cele mai vechi opere de artă

Hohle Fels se află în regiunea Jura Șvabă și face parte dintr-un sit inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. Peștera a fost ocupată de Homo sapiens în perioada aurignaciană, după sosirea oamenilor moderni în Europa și în timpul dispariției treptate a neanderthalienilor.

Arheologii au descoperit aici sculpturi, podoabe și instrumente muzicale vechi de zeci de mii de ani. Printre cele mai cunoscute obiecte se află Venus din Hohle Fels, o figurină feminină sculptată în fildeș de mamut. Aceasta este considerată una dintre cele mai vechi reprezentări cunoscute ale corpului uman.

Tot în peșteră a fost găsită în 2001 o altă figurină în formă de pasăre de apă. Noile descoperiri ridică numărul păsărilor sculptate de la Hohle Fels la trei. Niciun alt sit paleolitic din regiune nu a oferit până acum asemenea reprezentări.

Faptul că păsările apar doar în această peșteră ar putea avea o semnificație aparte. Cercetătorii sugerează că fiecare comunitate sau fiecare sit putea avea propriile motive artistice. În alte peșteri din regiune sunt mai frecvente reprezentările de mamuți, lei, cai, urși sau bizoni.

Unele dintre semnele gravate pe figurinele din Alpii Șvabi au fost interpretate drept posibile forme timpurii de organizare a informației. Sculpturile nu erau neapărat simple decorațiuni, ci puteau transmite identitate, apartenență sau povești cunoscute de comunitate.

De ce sculptau oamenii păsări din fildeș de mamut

Cele două figurine ar fi putut fi purtate ca talismane personale. Dimensiunile și greutatea redusă le făceau ușor de transportat. Ele puteau fi prinse de îmbrăcăminte, păstrate într-un săculeț sau oferite altor membri ai grupului.

O altă posibilitate este ca păsările să fi fost simboluri ale unei comunități. Cântecele și comportamentul lor puteau semnala schimbarea anotimpurilor, apropierea unui pericol sau prezența unor resurse. Oamenii depindeau de observarea atentă a animalelor pentru a supraviețui.

Păsările aveau și o legătură directă cu muzica. Oasele lor goale erau folosite pentru realizarea flautelor. În aceeași regiune au fost descoperite unele dintre cele mai vechi instrumente muzicale cunoscute, fabricate din oase de pasăre și fildeș.

Fildeșul de mamut era un material valoros, dar dificil de prelucrat. Artistul trebuia să desprindă o bucată mică, să-i dea forma dorită și să adauge detalii fără să o rupă. Descoperirile despre felul în care oamenii preistorici foloseau mamuții arată că aproape fiecare parte a animalului putea deveni hrană, adăpost, unealtă sau obiect artistic.

Figurinele sunt expuse la Muzeul de Preistorie și Artă a Epocii de Gheață din Blaubeuren până pe 4 aprilie 2027. Semnificația lor exactă rămâne necunoscută. Ele demonstrează însă că, în urmă cu 40.000 de ani, oamenii observau păsările cu atenție și puteau transforma câteva grame de fildeș într-o operă de artă recognoscibilă.

Bateria pe bază de apă care promite 30.000 de cicluri de încărcare a intrat în producție