Un nou mister al civilizației mayașe: oamenii de știință au descoperit o contaminare toxică veche de peste 1.000 de ani. Ce legătură ar putea avea cu declinul acesteia

Un nou mister al civilizației mayașe: oamenii de știință au descoperit o contaminare toxică veche de peste 1.000 de ani. Ce legătură ar putea avea cu declinul acesteia
Ce au descoperit cercetătorii în lacurile din Peninsula Yucatán
Ozana Mazilu
Google Urmărește pe Google

Prăbușirea marilor orașe mayașe reprezintă unul dintre cele mai fascinante mistere ale istoriei. De-a lungul timpului, cercetătorii au analizat rolul secetelor, al conflictelor și al transformărilor politice în declinul acestei civilizații. Acum, un nou studiu aduce în atenție un alt factor care ar fi putut afecta comunitățile din Peninsula Yucatán: contaminarea îndelungată a mediului cu mercur, o substanță extrem de toxică.

Potrivit unei cercetări publicate în revista Science Advances și prezentate de Brightsurf pe 4 noiembrie 2026, oamenii de știință au identificat concentrații foarte ridicate de mercur în sedimente provenite din două lacuri din Peninsula Yucatán. Poluarea datează din perioada clasică mayașă și arată că activitățile umane puteau modifica profund mediul chiar și cu peste un mileniu în urmă.

Ce au descoperit cercetătorii în lacurile din Peninsula Yucatán

Echipa de cercetare a analizat probe de sedimente extrase din Lago Cobá și Cenote Xcach, două zone care păstrează informații despre condițiile de mediu din trecut.

Sedimentele lacustre funcționează ca arhive naturale. Pe măsură ce particulele se depun pe fundul apei, ele pot conserva urme ale schimbărilor climatice, ale activităților umane și ale contaminării chimice.

Prin analiza acestor straturi, oamenii de știință pot reconstitui evoluția mediului de-a lungul secolelor.

În cazul noului studiu, cercetătorii au identificat niveluri foarte ridicate de mercur asociate perioadei clasice mayașe, cuprinsă aproximativ între anii 250 și 920 d.Hr.

Concentrațiile descoperite depășeau cu ordine de mărime pragurile moderne utilizate pentru evaluarea toxicității mercurului în sedimente.

Aceasta înseamnă că valorile nu erau doar ușor peste limitele actuale, ci puteau fi de zeci sau chiar sute de ori mai mari, în funcție de probele și pragurile comparate.

Rezultatele sugerează o contaminare de lungă durată, care a persistat timp de secole în anumite ecosisteme acvatice.

De ce foloseau mayașii mercurul și cum ajungea acesta în mediul înconjurător

Civilizația mayașă a dezvoltat o cultură complexă, cu orașe monumentale, sisteme de scriere, cunoștințe astronomice și practici religioase elaborate.

Printre materialele utilizate se numărau și compuși ai mercurului, în special cinabrul, un mineral de culoare roșie care conține sulfură de mercur.

Pigmenții roșii aveau o importanță simbolică în diferite contexte ceremoniale și funerare. Utilizarea lor putea contribui însă la introducerea mercurului în sol și, ulterior, în sistemele acvatice.

Mercurul este un element toxic, iar anumite forme chimice ale acestuia pot afecta sistemul nervos și alte funcții biologice. În ecosistemele acvatice, transformările sale chimice pot favoriza acumularea în organisme.

Noul studiu indică faptul că utilizarea îndelungată a materialelor care conțineau mercur ar fi putut avea consecințe ecologice importante.

Cercetătorii au identificat indicii că poluarea era asociată și cu deteriorarea ecosistemelor acvatice, inclusiv cu modificări ale rețelelor trofice.

Aceste rezultate completează cercetările anterioare privind contaminarea cu mercur a unor rezervoare utilizate de comunitățile mayașe.

Ar fi putut poluarea să contribuie la declinul civilizației mayașe?

Una dintre întrebările importante ridicate de descoperire este dacă degradarea calității apei ar fi putut amplifica dificultățile cu care se confruntau comunitățile mayașe.

Cercetările istorice și climatice au identificat perioade de secetă severă care au afectat regiunea, în special spre sfârșitul perioadei clasice.

Reducerea cantității de apă disponibile putea afecta agricultura, alimentația și stabilitatea comunităților. Dacă sursele de apă erau și contaminate, presiunea asupra populației ar fi putut deveni mai mare.

Autorii noului studiu sugerează că poluarea cu mercur ar putea reprezenta un factor de stres ecologic insuficient luat în considerare până acum.

Totuși, descoperirea nu demonstrează că mercurul a provocat prăbușirea civilizației mayașe. Declinul diferitelor centre urbane a fost un proces complex, desfășurat în perioade și condiții diferite.

Este important și faptul că civilizația mayașă nu a dispărut complet. Comunități și culturi mayașe există și astăzi în Mexic și în alte regiuni ale Americii Centrale.

Noul studiu oferă, în schimb, o perspectivă asupra relației dintre activitățile umane și mediul înconjurător, arătând că poluarea toxică nu este exclusiv o problemă a epocii industriale.

Cu peste 1.000 de ani în urmă, utilizarea anumitor materiale putea deja produce efecte persistente asupra ecosistemelor, iar urmele lor pot fi identificate astăzi prin metode științifice moderne.