Orașele din România în care sunt locuri de muncă, dar nu mai sunt suficienți oameni. Firmele caută angajați tot mai departe

Într-o parte a României, problema nu mai este doar găsirea unui loc de muncă, ci găsirea oamenilor care să ocupe posturile disponibile. Timișoara, Arad și Oradea, alături de alte centre industriale, se confruntă de ani buni cu o piață a muncii tensionată, în care fabricile, companiile de logistică, firmele de construcții și serviciile concurează pentru aceeași resursă: angajații.

Situația a ajuns suficient de serioasă încât România să apeleze masiv la forță de muncă din afara Uniunii Europene. Pentru 2026, Guvernul a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii. Chiar actul normativ prin care a fost stabilit noul cadru privind accesul străinilor la muncă vorbește despre un „deficit accentuat de forță de muncă calificată” și despre creșterea cererii pentru lucrători din state terțe.

Timiș: peste 2.200 de locuri de muncă declarate într-o lună

Timișul este unul dintre cele mai clare exemple. Zona Timișoara și localitățile din jur concentrează numeroase companii industriale, logistice și de servicii, iar necesarul de personal rămâne ridicat.

Numai în luna mai 2026, angajatorii au declarat la AJOFM Timiș 2.241 de locuri de muncă vacante, dintre care 2.181 proveneau din mediul privat.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Lista arată și cât de diversă este cererea. Se căutau curieri, agenți de securitate, personal pentru curățenie, lucrători comerciali, manipulanți de mărfuri și șoferi, dar și sudori, tehnicieni și ingineri mecanici, chimiști sau specializați în instalații.

Timișul are și avantajul salariilor. Datele bazate pe statisticile INS plasează județul între primele din țară, cu un câștig salarial mediu net de aproximativ 5.500 de lei, după București și Cluj.

Aradul are un șomaj de numai 2,45%

La aproximativ 50 de kilometri distanță, Aradul se confruntă cu aceeași ecuație: industrie puternică și o rezervă relativ redusă de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

Vezi și:

Piața muncii încetinește în România. Unde se mai fac angajări și ce domenii au cele mai multe locuri de muncă vacante

Topul meseriilor refuzate de români. Domeniile în care angajaţii nu mai vor să lucreze, deşi este nevoie de personal

La sfârșitul lunii august 2026, rata șomajului înregistrat în județ era de numai 2,45%. Până la aceeași dată, 1.709 persoane își găsiseră un loc de muncă prin intermediul AJOFM Arad.

Pentru companii, un șomaj redus nu este însă întotdeauna o veste bună. Dacă o fabrică are nevoie de câteva zeci sau sute de persoane, bazinul local din care poate recruta este limitat. Angajatorul trebuie atunci să atragă navetiști, să ofere transport din localitățile învecinate sau să caute forță de muncă în alte zone.

Peste 500 de joburi disponibile numai în Oradea

Situația se repetă și în Bihor. La începutul lunii septembrie, AJOFM avea în evidență 785 de locuri de muncă vacante în județ, dintre care 512 numai în Oradea. Ofertele nu erau concentrate într-un singur sector. Angajatorii căutau personal pentru fabrici, transporturi, construcții, comerț, restaurante, servicii și sănătate.

Oradea și Bihorul au, în plus, avantajul poziției la granița cu Ungaria și al dezvoltării industriale și logistice, ceea ce mărește cererea de personal.

Când nu găsești români, cauți angajați în străinătate

Aici apare una dintre schimbările importante de pe piața muncii. Un muncitor din Nepal, Sri Lanka, India sau alt stat asiatic nu mai este o apariție neobișnuită în fabricile, depozitele, restaurantele ori serviciile din România.

Nu înseamnă că în țară nu mai există persoane fără loc de muncă. Problema este mai complicată. Oamenii disponibili nu locuiesc întotdeauna acolo unde există joburile, iar pregătirea lor nu corespunde neapărat posturilor oferite. La acestea se adaugă salariul, costul relocării și disponibilitatea oamenilor de a face naveta. Tocmai de aceea, deficitul nu poate fi rezolvat doar prin existența unor șomeri într-un alt județ.

Pentru 2026, România permite intrarea a 90.000 de lucrători străini noi, semn că importul de forță de muncă nu mai este o soluție temporară pentru câteva industrii.

În centre precum Timișoara, Arad și Oradea se vede astfel unul dintre marile paradoxuri ale economiei românești: investițiile și industria pot crea locuri de muncă mai repede decât poate piața locală să furnizeze oamenii necesari pentru ocuparea lor.

Tesla vrea să aducă în Europa tehnologia care permite mașinii să conducă singură. Cercetătorii pun la îndoială datele de siguranță