IT-iștii, cândva răsfățații sorții, acum îngroașă rândurile șomerilor. În România, peste 2.500 de posturi tăiate, însă fenomenul atinge apogeul în SUA, cu aproximativ 140.000 de concedieri. Totul se întâmplă pe fondul AI-ului și al reducerilor de cheltuieli

În urmă cu doar câțiva ani, industria tehnologică era privită drept unul dintre cele mai sigure locuri în care îți puteai construi o carieră. Companiile angajau într-un ritm accelerat, salariile creșteau, iar programatorii și specialiștii în servicii digitale păreau feriți de problemele întâlnite în alte sectoare ale economiei. Apariția inteligenței artificiale a schimbat însă aproape peste noapte prioritățile marilor grupuri: bugete uriașe se mută către cipuri, centre de date și automatizare, în timp ce echipele sunt micșorate, departamentele sunt reorganizate, iar tot mai multe posturi dispar.

Paradoxul este cu atât mai evident cu cât valul concedierilor nu lovește o industrie aflată în declin, ci tocmai companiile care investesc cel mai mult în tehnologiile viitorului. Potrivit unei analize publicate de Financial Times, grupurile tehnologice din Statele Unite au eliminat aproape 140.000 de locuri de muncă de la începutul anului 2026, iar sectorul tech este responsabil pentru mai mult de o treime dintre concedierile anunțate în economia americană în această perioadă.

România nu a rămas în afara acestei transformări. Nu există, deocamdată, o statistică oficială care să ne spună câți angajați români au fost înlocuiți direct de un sistem AI, iar o asemenea cifră ar fi oricum dificil de calculat. Companiile vorbesc despre eficientizare, reducerea costurilor, reorganizare globală sau schimbarea priorităților, chiar dacă, în același timp, mută o parte tot mai mare din investiții către cloud și inteligență artificială. Playtech a analizat datele disponibile din piață pentru a contura un tablou de ansamblu asupra locurilor de muncă afectate în industria IT din România. Cazurile publice arată însă că reducerile de personal au ajuns deja la mii de posturi în operațiunile locale ale unor companii importante.

Marile reduceri de personal care au lovit industria IT din România

Nu există un bilanț oficial care să arate câți IT-iști și-au pierdut locurile de muncă în România și nici câți dintre ei au fost înlocuiți direct de inteligența artificială. Punând însă cap la cap cele mai mari cazuri pentru care au apărut cifre publice, putem vorbi despre aproximativ 2.200–2.600 de posturi afectate numai în câteva dintre marile companii prezente pe piața locală.

Cifra de aproximativ 2.200–2.600 de posturi rezultă din adunarea marilor cazuri cunoscute: circa 900 de poziții la Oracle, între 641 și aproximativ 1.000 la Aumovio, peste 500 la Amazon Iași și între 150 și 200 la Microsoft România. Limita superioară depinde în special de amploarea finală a reducerilor de la Aumovio și de cifrele raportate în presă, care nu au fost confirmate în toate cazurile prin bilanțuri detaliate ale companiilor.

Publicația de tehnologie The Next Web scrie că aproximativ 500 de angajați ai Oracle din România au fost vizați de noua rundă începută în iunie 2026. Aceasta vine după alte aproximativ 400 de posturi eliminate în operațiunile locale cu mai puțin de un an înainte. Oracle nu a confirmat public cifra exactă a noului val, însă compania își reduce personalul la nivel global în timp ce investește masiv în cloud și infrastructură pentru inteligența artificială.

În cazul Aumovio, compania a confirmat desființarea a 641 de posturi din activitățile sale de cercetare și dezvoltare din România: 288 la Iași, 236 la Timișoara și 117 la Sibiu. Potrivit SeeNews, reducerile locale fac parte dintr-un program global prin care producătorul încearcă să reducă cheltuielile de cercetare și dezvoltare și să își adapteze investițiile la schimbările din industria auto. Estimări mai largi publicate înaintea confirmării oficiale indicau că numărul posturilor afectate în România ar putea ajunge până la aproximativ 1.000.

Și Amazon a redus puternic operațiunile locale. Compania pregătea în 2025 eliminarea a peste 500 de posturi din divizia Retail Business Services de la Iași. În anul precedent fusese închis și departamentul local de Machine Learning, unde lucrau aproximativ 400 de angajați. Aceste informații arată amploarea reducerilor, însă cele două episoade trebuie analizate separat pentru a nu număra de două ori posturi sau angajați afectați de reorganizările succesive.

În cazul Microsoft România, Wall-Street.ro a relatat că aproximativ 150–200 de oameni urmau să fie afectați de o rundă de concedieri colective. Printre cei vizați s-ar fi aflat ingineri software, manageri de proiect și alți angajați cu roluri tehnice, însă reprezentanții companiei nu au prezentat public o statistică locală detaliată.

Numărul real al locurilor de muncă dispărute din industria românească de tehnologie este probabil mai mare decât cel care rezultă din aceste patru cazuri. Piața locală cuprinde mii de firme mici și mijlocii, iar reducerile din interiorul lor rareori sunt anunțate public. Echipele pot fi micșorate prin neprelungirea contractelor, renunțarea la colaboratori, plecări negociate, blocarea recrutărilor sau desființarea treptată a posturilor, fără ca situația să fie înregistrată drept concediere colectivă.

Din acest motiv, putem aprecia că numărul posturilor pierdute sau eliminate din organigramele companiilor de tehnologie a trecut de 2.500 și ar putea fi sensibil mai mare. Este însă o estimare bazată pe marile cazuri cunoscute și pe direcția generală a pieței, nu o statistică oficială și nici o dovadă că toate aceste locuri de muncă au fost preluate direct de sisteme bazate pe inteligență artificială.

Imaginea ar deveni și mai amplă dacă am include scăderea efectivelor de la companii precum Endava și Luxoft. O analiză publicată de Wall-Street.ro, pe baza datelor raportate la Ministerul Finanțelor, arată că Endava România avea în 2024 cu 1.039 de angajați mai puțin decât în anul anterior, iar Luxoft și-a redus efectivul cu peste 200 de oameni. Aceste scăderi nu pot fi adunate automat la totalul concedierilor, deoarece pot include demisii, plecări voluntare și posturi care nu au mai fost ocupate.

Am urmărit în mai multe materiale efectele mai largi ale încetinirii pieței muncii, inclusiv scăderea numărului de salariați din România, dar și problemele întâmpinate de angajații din centre IT importante, precum Iașiul.

De ce concediază companiile care investesc miliarde în AI

La prima vedere, pare greu de explicat de ce firme care obțin venituri uriașe și își permit investiții record aleg să reducă personalul. În realitate, o parte din răspuns se află tocmai în costul uriaș al noii curse pentru inteligență artificială. Centrele de date, cipurile performante, energia și dezvoltarea modelelor AI consumă sume imense, iar companiile încearcă să elibereze bani prin renunțarea la produse, departamente sau posturi considerate mai puțin importante pentru strategia următorilor ani.

Cei de la Financial Times scriu că Amazon, Oracle, Meta și Microsoft au contribuit împreună la aproximativ 50.000 dintre posturile eliminate în Statele Unite în 2026. În paralel, patru dintre cele mai mari companii tech pregătesc cheltuieli de aproximativ 725 de miliarde de dolari pentru centre de date, în timp ce Oracle ar urma să investească aproximativ 70 de miliarde de dolari.

Există însă și o explicație mai veche decât actualul boom AI. În timpul pandemiei, companiile de tehnologie au angajat într-un ritm excepțional, presupunând că cererea uriașă pentru servicii digitale se va menține. După revenirea economiei la un ritm normal, multe dintre acele structuri au devenit prea mari și prea costisitoare, iar firmele încearcă acum să corecteze excesele perioadei respective.

Inteligența artificială accelerează procesul, deoarece permite unor echipe mai mici să producă mai mult sau să automatizeze activități repetitive din programare, relații cu clienții, marketing, analiză de date și administrație. Asta nu înseamnă neapărat că un chatbot ocupă în mod direct locul fiecărui angajat concediat, ci că firmele ajung la concluzia că pot funcționa cu mai puțini oameni.

Cât este AI și cât este o restructurare obișnuită

Inteligența artificială a devenit o explicație convenabilă pentru multe reduceri de personal, însă nu toate concedierile pot fi puse în mod corect pe seama automatizării. Unele țin de proiecte care nu au mai primit finanțare, pierderea unor contracte, reducerea costurilor, eliminarea nivelurilor de management sau revenirea după angajările excesive din pandemie.

Analiza publicației financiare britanice arată că o parte dintre companii leagă explicit reducerile de eficiența adusă de AI, în timp ce altele, inclusiv Amazon și Microsoft, susțin că reorganizările nu sunt rezultatul direct al automatizării. Cercetătorii citați de publicație avertizează chiar că AI-ul poate fi folosit uneori pentru a masca decizii manageriale greșite sau strategii care nu au dat rezultatele așteptate.

Există totuși suficiente semnale că tehnologia începe să conteze. Companii precum IBM, Block, Atlassian, Cisco, HP, Oracle și Salesforce au legat public anumite reduceri de personal de adoptarea AI-ului sau de eficiența pe care aceasta o poate aduce. Conform unei analize publicate de Business Insider, inteligența artificială a fost menționată în aproximativ 8% dintre planurile de concedieri anunțate în Statele Unite în 2026.

Am explicat într-un material anterior cum Microsoft ar fi economisit sute de milioane de dolari prin automatizarea unor activități. Am mai scris și despre profesiile considerate cele mai expuse schimbărilor provocate de AI, unde riscul cel mai mare nu este întotdeauna dispariția întregii meserii, ci reducerea numărului de oameni necesari pentru aceeași cantitate de muncă.

Ce înseamnă toate acestea pentru angajații din IT-ul românesc

Piața din România este vulnerabilă mai ales pentru că o parte importantă a industriei locale lucrează pentru companii și clienți din străinătate. Atunci când grupurile globale reduc proiectele, mută activități către regiuni mai ieftine sau automatizează anumite operațiuni, efectele ajung rapid și în centrele locale.

Cele mai expuse par să fie posturile cu sarcini repetitive, activitățile de suport, testarea manuală și anumite roluri de început, unde o parte din muncă poate fi preluată de instrumente automate. În același timp, companiile caută specialiști în cloud, securitate cibernetică, date și inteligență artificială, ceea ce înseamnă că nu asistăm doar la dispariția unor locuri de muncă, ci și la o schimbare a competențelor cerute.

Pentru un angajat, problema nu mai este doar dacă AI-ul îi poate face meseria, ci dacă un coleg care știe să folosească mai bine asemenea instrumente poate realiza aceeași muncă într-un timp mai scurt. Pe o piață în care firmele încearcă să obțină mai mult cu echipe mai mici, această diferență începe să conteze tot mai mult.

Valul restructurărilor nu demonstrează că industria IT din România se prăbușește și nici că inteligența artificială va elimina toate locurile de muncă. Arată însă că perioada în care o carieră în tehnologie era asociată aproape automat cu stabilitatea s-a încheiat. Investițiile în AI continuă să crească, dar nu toate echipele și nu toate profesiile vor beneficia în aceeași măsură de această transformare.

IT-iștii, cândva răsfățații sorții, acum îngroașă rândurile șomerilor. În România, peste 2.500 de posturi tăiate, însă fenomenul atinge apogeul în SUA, cu aproximativ 140.000 de concedieri. Totul se întâmplă pe fondul AI-ului și al reducerilor de cheltuieli