OpenAI ar vrea să influențeze politicile pentru alegerile prezidențiale. Ce propune compania pentru viitorul AI

OpenAI ar încerca să aducă inteligența artificială în centrul dezbaterilor politice din Statele Unite, înaintea alegerilor prezidențiale din 2028. Chris Lehane, directorul pentru afaceri globale al companiei, consideră că următorul scrutin ar putea deveni un moment decisiv pentru viitorul AI și le cere politicienilor să vină cu politici care să răspundă preocupărilor americanilor legate de această tehnologie, infomează TechCrunch.

Într-un eseu publicat recent, Lehane propune o strategie economică și socială inspirată de New Deal, programul de reforme lansat de președintele Franklin D. Roosevelt în anii 1930. Ideea centrală este ca beneficiile dezvoltării AI să ajungă la o parte cât mai mare a populației, nu doar la companiile care construiesc și controlează această tehnologie.

Propunerile au apărut într-un moment în care nemulțumirile legate de costul vieții, infrastructura tehnologică și automatizarea locurilor de muncă devin teme tot mai importante în dezbaterea publică. Totuși, planul OpenAI ridică și o întrebare dificilă: cât de mult ar putea beneficia populația de pe urma acestor măsuri și cât de mult ar servi, de fapt, intereselor companiilor din industria AI?

OpenAI invocă modelul New Deal pentru viitorul inteligenței artificiale

Chris Lehane consideră că Statele Unite traversează o perioadă de transformări economice comparabile, prin amploare, cu cele care au determinat apariția New Deal în anii 1930. Atunci, Marea Criză Economică și industrializarea au schimbat profund structura economiei americane, iar administrația Roosevelt a introdus programe federale și reforme menite să protejeze populația și să reorganizeze relația dintre stat, companii și angajați.

În opinia reprezentantului OpenAI, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale ar putea produce schimbări asemănătoare. O parte dintre americani se tem că vor pierde controlul asupra propriului viitor economic, pe măsură ce AI transformă locurile de muncă și industriile. Lehane propune o așa-numită „a treia cale”, prin care oamenii să poată beneficia de oportunitățile economice create de această tehnologie.

Eseul prezintă cinci direcții de acțiune, care includ protecția angajaților, educația, siguranța sistemelor AI și dezvoltarea centrelor de date. Planul urmărește să ofere un cadru politic pentru extinderea tehnologiei, dar și pentru gestionarea efectelor sociale pe care aceasta le-ar putea avea.

Momentul ales este relevant. În alegerile intermediare din Statele Unite, democrații au obținut o victorie importantă, preluând controlul asupra Congresului pe fondul nemulțumirilor legate de costul vieții. Deși inteligența artificială nu a fost una dintre temele dominante ale scrutinului, opoziția față de construirea centrelor de date a devenit o preocupare importantă în mai multe curse electorale, atât în rândul democraților, cât și al republicanilor.

Vezi și:

Elon Musk spune că economisirea banilor nu mai are rost – legătura cu inteligența artificială, în percepția sa

Anthropic avertizează că AI-ul ar putea amenința existența omenirii, chiar în documentele pentru listarea la bursă

Locurile de muncă și taxele, puncte sensibile în planul companiei

Una dintre principalele probleme ale dezvoltării AI este distribuirea beneficiilor economice. În timp ce companiile din domeniu pot obține câștiguri importante, angajații se confruntă cu incertitudini legate de automatizarea activităților și de posibilitatea pierderii locurilor de muncă.

Lehane propune stimulente fiscale pentru persoanele care învață să folosească AI, acces mai facil la capital pentru antreprenori și noi forme de participare a angajaților la proprietatea companiilor și la împărțirea profiturilor.

Criticii consideră însă că aceste măsuri nu oferă garanții concrete. Kate Brennan, responsabilă de politicile privind inteligența artificială și puterea corporativă la AI Now Institute, atrage atenția că propunerile nu obligă companiile să împartă cu angajații averea generată prin automatizare și nici să suporte costurile asociate eliminării unor locuri de muncă.

Brennan consideră că invocarea New Deal este problematică, deoarece programul istoric a introdus protecții pentru angajați și limite pentru puterea corporațiilor. În opinia sa, propunerile unei companii private care urmărește să promoveze politici favorabile propriului sector nu oferă neapărat același nivel de protecție publică.

Reprezentanta AI Now Institute a sugerat că o abordare mai eficientă ar putea include modificarea impozitării companiilor, stimulente fiscale pentru firmele care angajează oameni în loc să automatizeze activitățile și măsuri care să împiedice acumularea unei puteri excesive de piață.

O altă problemă este că planul pornește de la premisa că adoptarea pe scară largă a AI va aduce beneficii societății. Aceste avantaje nu sunt însă demonstrate în toate domeniile, iar distribuirea lor echitabilă rămâne o problemă deschisă.

Centrele de date, educația și siguranța copiilor intră în agenda OpenAI

Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru AI ocupă un loc important în propunerile lui Lehane. Centrele de date sunt esențiale pentru funcționarea sistemelor avansate, însă construcția lor provoacă tot mai multe nemulțumiri în comunitățile locale.

Printre preocupările locuitorilor se numără consumul ridicat de energie și posibila creștere a facturilor la electricitate. Lehane recunoaște aceste probleme, dar subliniază și avantajele economice ale proiectelor, precum locurile de muncă din construcții și veniturile fiscale suplimentare pentru administrațiile locale.

În același timp, reprezentantul OpenAI avertizează că politicienii care susțin suspendarea construcției centrelor de date ar putea pune în pericol poziția Statelor Unite în competiția tehnologică cu China. Pentru a sublinia importanța deciziei, acesta compară opoziția față de infrastructura AI cu votul din 2002 prin care Congresul american a autorizat intervenția militară în Irak.

Educația și protecția minorilor reprezintă alte două componente ale planului. Lehane susține introducerea unor măsuri de siguranță adaptate vârstei și a unor restricții privind accesul copiilor la companionii AI. De asemenea, critică ideea excluderii inteligenței artificiale din școli, argumentând că o asemenea decizie ar putea accentua diferențele dintre elevii din comunitățile bogate și cei din zonele rurale.

Această perspectivă pornește însă de la presupunerea că AI îmbunătățește procesul de învățare. Eficiența tehnologiei în educație nu este încă demonstrată suficient, iar criticii consideră că școlile ar trebui să analizeze mai atent efectele sale înainte de a extinde utilizarea acestor instrumente.

Siguranța AI și contradicțiile din poziția OpenAI

Un alt punct important al eseului privește controlul asupra sistemelor de inteligență artificială. Lehane solicită standarde obligatorii de siguranță, evaluări independente și supraveghere publică. El susține inclusiv posibilitatea restricționării unor sisteme AI sau utilizarea unui mecanism de oprire de urgență, în cazul în care acestea ar deveni periculoase.

Propunerile ridică însă semne de întrebare în contextul pozițiilor adoptate anterior de OpenAI. Kate Brennan consideră că actualul discurs al companiei este greu de reconciliat cu istoricul său în privința reglementării.

În 2024, OpenAI s-a opus proiectului de lege SB 1047 din California, care ar fi impus evaluări pentru riscurile catastrofale asociate sistemelor AI și capacitatea de oprire a acestora. În anul următor, compania a susținut limitarea reglementărilor adoptate la nivelul statelor americane, argumentând că acestea ar putea afecta inovația.

Poziția s-a nuanțat ulterior. OpenAI a susținut mai multe legi privind siguranța AI la nivel de stat și a declarat că ar accepta prezența unor evaluatori independenți în interiorul companiei. Cu toate acestea, studiile recente au atras atenția că OpenAI și alte laboratoare importante nu au publicat planuri complete privind modul în care ar putea gestiona situația în care un model ar scăpa de sub controlul oamenilor.

Lehane mai susține că deciziile importante luate cu ajutorul inteligenței artificiale trebuie să rămână sub control uman. Principiul ridică însă o problemă practică: cât de mult control vor mai avea oamenii asupra acestor decizii dacă AI devine tot mai prezentă în educație, sănătate, administrație și activitatea profesională?

Pe măsură ce se apropie alegerile din 2028, inteligența artificială ar putea deveni o temă electorală importantă, mai ales în contextul preocupărilor legate de facturile la energie, locurile de muncă și distribuirea câștigurilor economice. Rămâne de văzut dacă propunerile OpenAI vor conduce la protecții reale pentru populație sau vor favoriza în primul rând extinderea industriei din care face parte compania.

Un nou semnal de alarmă pentru economia României. Prețurile producătorilor au crescut cu 13,8%, cum sunt românii afectaţi direct