Inteligența artificială scrie cod în câteva minute, dar poate crea probleme care durează ore întregi. Google avertizează asupra riscurilor pentru companii
Potrivit unei analize publicate de Fast Company, un raport Google arată că utilizarea inteligenței artificiale este asociată cu dezvoltarea mai rapidă a software-ului, dar și cu reducerea stabilității acestuia. Companiile încearcă acum să folosească agenți AI inclusiv pentru identificarea și remedierea automată a problemelor.
Google avertizează: mai mult cod generat cu AI nu înseamnă software mai stabil
Raportul DORA 2025, realizat de Google pe baza răspunsurilor oferite de aproape 5.000 de profesioniști IT, evidențiază un paradox. Inteligența artificială accelerează dezvoltarea aplicațiilor, însă creșterea ritmului de livrare este asociată și cu o stabilitate mai redusă.
Cercetătorii nu au demonstrat că programele generate de AI provoacă direct mai multe defecțiuni. Problema apare inclusiv din cauza volumului crescut de modificări, actualizări și schimbări ale infrastructurii.
Ishay Yaari, directorul companiei DataAgent, explică faptul că fiecare actualizare suplimentară poate introduce noi puncte vulnerabile. O funcționalitate dezvoltată în câteva minute poate genera erori care necesită ore de investigații.
De exemplu, dacă o aplicație începe să se blocheze după o actualizare, cauza poate fi o configurație greșită, memoria insuficientă, codul defectuos sau problemele unui serviciu extern.
Situația completează avertismentele privind asistenții AI de programare Claude Code, Cursor și Codex, care pot declanșa alerte ale sistemelor de securitate prin operațiunile automate executate.
Companiile dezvoltă agenți AI care pot repara singuri aplicațiile
Pentru a rezolva problema, companii precum DataAgent dezvoltă instrumente capabile să monitorizeze infrastructura, să identifice cauzele defecțiunilor și să propună sau să execute remedieri.
Spre deosebire de sistemele tradiționale, care funcționează pe baza unor reguli prestabilite, agenții AI pot analiza situații noi și pot identifica soluții adaptate contextului.
De exemplu, un agent ar putea detecta că o actualizare provoacă blocaje și ar putea recomanda revenirea la versiunea anterioară. Totuși, o asemenea intervenție poate genera probleme suplimentare dacă actualizarea a modificat și o bază de date.
Riscurile sunt importante mai ales pentru sistemele critice, unde o decizie automată greșită poate întrerupe servicii utilizate de milioane de persoane.
Un exemplu al dificultăților întâlnite în practică a fost prezentat de Playtech, într-un articol despre hackerii care au atacat un instrument AI pentru programatori.
Cât control ar trebui să primească inteligența artificială
Un raport PagerDuty din 2026 arată că 44% dintre organizațiile chestionate solicită intervenția oamenilor atunci când AI remediază probleme care afectează direct clienții. Alte 43% impun supraveghere umană pentru coordonarea incidentelor între echipe.
Specialiștii consideră că operațiunile sensibile, precum ștergerea unor volume mari de date, dezactivarea sistemelor de securitate sau expunerea informațiilor confidențiale, trebuie să rămână sub control uman.
Există și problema costurilor. Monitorizarea aplicațiilor generează cantități uriașe de date, iar analiza acestora cu AI poate crește cheltuielile companiilor. DataAgent propune procesarea unei părți a informațiilor direct în infrastructura clienților, însă nu a prezentat rezultate independente care să demonstreze economiile promise.
Transformarea ar putea schimba și profesia de programator. În loc să investigheze manual incidente repetitive, inginerii s-ar putea concentra asupra arhitecturii sistemelor, securității și supravegherii automatizărilor.
Așa cum arată și raportul Google despre impactul AI asupra dezvoltării software, productivitatea nu garantează automat fiabilitatea.
Provocarea industriei nu mai este doar să producă software mai repede, ci să se asigure că acesta continuă să funcționeze corect după lansare.