Nu vezi eclipsa din orașul tău? Iată două filme după romanele lui Stephen King care te introduc direct în atmosferă REVIEW

Fix astăzi, 12 august 2026, are loc o eclipsă de Soare, iar momentul este unul numai bun pentru o revenire la două filme după operele lui Stephen King care au o legătură surprinzătoare cu un astfel de fenomen. Dolores Claiborne și Gerald’s Game sunt două povești destul de diferite, însă au un element comun important, eclipsa de Soare din 20 iulie 1963.

Dacă ai văzut cele două filme separat, este foarte posibil să nu fi realizat cât de apropiate sunt poveștile lor, de fapt. În Dolores Claiborne, eclipsa se află în centrul unuia dintre cele mai importante momente din viața personajului interpretat de Kathy Bates.

Apoi, în Gerald’s Game, același fenomen apare în amintirile lui Jessie și este legat de un episod traumatic din copilăria ei. Cele două femei nu se întâlnesc în sensul obișnuit al cuvântului, dar Stephen King le pune în aceeași poveste printr-un eveniment petrecut cu zeci de ani înainte, pe ideea de eclipsă care marchează traume.

Și aici este partea cu adevărat interesantă. Eclipsa are un rol în poveștile ambelor femei și devine una dintre cele mai clare legături dintre cele două romane ale lui King.

Vezi și:

Condiția pentru ca românii să-și recupereze banii plătiți în plus prin ROBOR. Pașii pentru obținerea compensației de la bancă

Ziua în care eclipsa schimbă totul

Dolores Claiborne, filmul lansat în 1995, o are pe Kathy Bates în rolul principal și este una dintre adaptările lui Stephen King care se îndepărtează destul de mult de horrorul clasic asociat cu autorul. Nu ai un monstru care apare brusc ca să te sperie, să îți dea „jump scare” și nici o casă bântuită în sensul ăla. Groaza vine din viața personajului și din lucrurile pe care Dolores le-a suportat ani de zile.

Dolores lucrează pentru Vera Donovan, o femeie bogată și dificilă, iar după moartea acesteia ajunge în atenția poliției. Suspiciunile din jurul morții Verei o obligă să vorbească despre trecut și să explice lucruri pe care le-a ținut ascunse foarte mult timp. Așa afli despre căsnicia ei cu Joe St. George, un bărbat violent, dar și despre relația complicată cu fiica ei, Selena.

Povestea se întoarce în 1963, când Dolores încă era prinsă în căsnicia cu Joe. Iar aici intră în scenă eclipsa totală de Soare din 20 iulie. În timpul eclipsei are loc unul dintre momentele decisive din poveste, se petrece ziua în care ceva se rupe definitiv.

Vezi și:

Când este următoarea eclipsă care se vede din România. Cât avem de așteptat după fenomenul din 28 august

Europa va avea o nouă eclipsă totală peste mai puțin de un an. Unde se va face din nou noapte în plină zi

O eclipsă înseamnă, practic, că lumina zilei se schimbă pentru scurt timp, iar în film acest lucru se potrivește perfect cu ceea ce se întâmplă cu Dolores. Ea este deja într-o situație fără ieșire, iar întunericul care cade peste oraș aduce cu el un moment în care personajul ia o decizie extremă. Un fel de gândul potrivit la momentul potrivit, în plină eclipsă.

Faza cu adevărat faină este că Stephen King folosește un eveniment astronomic care chiar s-a întâmplat și îl pune în mijlocul unei povești despre abuz, frică și nevoia absolut umană de supraviețuire.

Kathy Bates duce foarte bine această poveste, iar personajul ei este unul dintre motivele pentru care filmul a rămas atât de bine întipărit în amintirea multora, inclusiv a mea. Dolores are defecte, face alegeri grele și ascunde adevărul, însă înțelegi treptat de ce a ajuns în acel punct, ajungi să empatizezi cu ea.

„Gerald’s Game” duce eclipsa în copilăria lui Jessie

Și pentru că lui Stephen King îi place să revină la anumite subiecte de aproape că am înțeles ideea de „hell is repetition”, povestea eclipsei reapare într-o altă adaptare. Gerald’s Game, regizat de Mike Flanagan pentru Netflix, pare la început că nu are nicio legătură cu Dolores Claiborne.

Jessie Burlingame pleacă împreună cu soțul ei, Gerald, la o casă izolată. Cei doi încearcă să-și repare relația și ajung să transforme weekendul într-un joc care ar trebui să îi apropie. Numai că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Gerald moare, iar Jessie rămâne imobilizată în pat, cu mâinile prinse de cătușe și fără niciun om în jur care ar putea s-o elibereze.

De aici începe un filmul:. Jessie nu este nevoită doar să găsească o cale de a scăpa din situația cumplită în care se află, însă se luptă și cu demonii interiori între timp.

Una dintre amintirile importante este legată de tatăl ei și de eclipsa din 1963, pe vremea când era copil. Aici apare legătura cu Dolores. Aceeași eclipsă care marchează momentul decisiv din viața lui Dolores apare și în trecutul lui Jessie. Nu vorbim despre aceeași poveste, dar repetiția se manifestă în sensul în care ambele povești sunt traume.

Dacă Dolores Claiborne folosește eclipsa ca parte a unei povești despre o femeie adultă care încearcă să scape dintr-o căsnicie abuzivă, Gerald’s Game o transformă într-o amintire dureroasă din copilăria lui Jessie. În ambele filme, însă, eclipsa este asociată cu o experiență care lasă urme pentru tot restul vieții.

Cele două femei sunt legate printr-o zi din 1963

Aici devine interesantă construcția lui Stephen King, dar nicio surpriză, de vreme ce autorul este faimos pentru ouăle de Paște pe care le introduce în fiecare poveste pentru a-și uni, cumva, universul scriitoricesc.

Pe de-o parte, vorbim despre Dolores, care este o femeie care trăiește în Maine și încearcă să-și protejeze familia într-o căsnicie dominată de violență. Jessie este o femeie adultă care ajunge captivă într-o casă izolată după moartea soțului ei. Una trebuie să explice ce s-a întâmplat cu Joe, cealaltă trebuie să găsească o cale de a supraviețui după moartea subită a lui Gerald, care nici el nu-i tocmai personajul pozitiv într-o poveste.

Eclipsa din 20 iulie 1963 a fost un eveniment astronomic cât se poate de real, iar Stephen King a folosit-o pentru a crea o legătură între două povești care au devenit ulterior romane de sine stătătoare. Tocmai de aceea, dacă ai văzut Gerald’s Game și ți s-a părut familiară referința la eclipsă, adevărul este că nu ți s-a părut. Există într-adevăr o conexiune cu Dolores Claiborne.

Eclipsa din 2026 îți dă un motiv destul de bun să revezi filmele acestea, mai ales dacă nu se vede din orașul tău

Eclipsa de astăzi nu are legătură directă cu cea din 1963 din poveștile lui Stephen King, evident. Așadar, dacă din orașul tău nu vezi eclipsa și vrei să intri în atmosferă, poate că n-ar fi rău să te uiți la Dolores Claiborne astăzi (îl vezi pe Prime Video).

Și, dacă nu te-ai săturat de ideea de eclipsă, continuă cu Gerald’s Game (îl vezi pe Netflix) este mult mai aproape de horrorul psihologic. Are claustrofobie, halucinații, amintiri dureroase și o atmosferă apăsătoare. Așa cum am zis anterior, eclipsa apare într-un alt context, dar este piesa de rezistență care îți arată că povestea lui Jessie nu este complet separată de cea a lui Dolores.

În cazul în care te afli în acea parte din România de unde eclipsa este vizibilă, bucură-te de eveniment pentru că nu vezi așa ceva în fiecare zi, dar ai grijă să nu-ți transformi experiența într-o poveste semnată de Stephen King.