Noi probleme cu buletinul electronic. Măsurile luate de stat pentru a le rezolva: „Mai mare ironia”

Procesul de digitalizare a administrației publice din România continuă să genereze reacții puternice din partea cetățenilor, mai ales în ceea ce privește utilizarea noii cărți electronice de identitate. Deși documentul este promovat ca un pas important spre modernizare, experiențele din teren arată că implementarea vine la pachet cu numeroase dificultăți. Autoritățile au început deja să ia măsuri, după ce sute de sesizări au fost înregistrate într-un timp foarte scurt.

Problemele semnalate de cetățeni după introducerea buletinului electronic

La mai puțin de 30 de zile de la lansarea platformei fara-hartie.gov.ro, Guvernul a anunțat că a primit peste 300 de sesizări doar în categoria „Pașaport și Carte de Identitate”. Acestea vizează în principal dificultăți în relația cu instituțiile statului și lipsa infrastructurii necesare pentru utilizarea noilor documente.

Printre cele mai frecvente situații semnalate se numără solicitarea repetată a unor documente deja existente în sistem, precum certificatul de naștere, certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorț. În plus, cetățenii reclamă faptul că trebuie să prezinte certificate de deces sau extras de carte funciară, deși aceste informații sunt deja înregistrate în bazele de date ale statului.

De asemenea, au fost raportate dificultăți legate de programul ghișeelor, accesul limitat pentru persoanele vulnerabile și imposibilitatea realizării unor proceduri online, cum ar fi schimbarea domiciliului sau stabilirea reședinței.

Vezi și:

Alertă meteo de furtuni în București și alte 12 județe până la ora 23:00. Sunt așteptate vijelii, grindină și ploi torențiale

Reacțiile oamenilor: „Mai mare ironia”

Nemulțumirile nu s-au limitat la sesizările oficiale. În mediul online, pe platforma Reddit, utilizatorii au descris experiențe concrete care arată blocajele din sistem.

Un utilizator a povestit:

„Am CI electronic. Nu pot face actualizarea datelor din aplicația băncii pt că nu e scrisă adresa pe CI. Merg la bancă. Trebuie adeverință, nu au cititoare și de pe aplicația RoCI nu e ok. Merg la Oficiul Evidența Populației. Coadă, cerere, etc. Revin a doua zi, iau adeverința, merg la bancă. Depun adeverința. O tanti introduce datele în calculator. Semnez pe tabletă cu e-ink. Gata. Acasă verific în aplicație și adresa nouă e incorectă. Lipsește numărul blocului. Aici m-am oprit.”

Un alt comentariu subliniază lipsa echipamentelor necesare:

Vezi și:

Schimbări privind cartea electronică de identitate. Ce amendă riscă instituțiile care nu verifică datele online

Digitalizarea la români, între mit și realitate. Peste 80% dintre noi speră să scape de vizita la ghișeu și de dosar cu șină

„Da, cum pe CEI nu e trecută adresa iar majoritatea instituțiilor încă nu au cititoare pentru acesta, trebuie să dovedești adresa de domiciliu sau reședință printr-un atestat pe care îl obții de pe hub.mai.gov.ro.”

Există și situații în care funcționalități simple devin complicate:

„Mai e una. Ca să schimbi PIN trebuie să te duci la ghișeu. Nu numai, dar se poate face doar la sfârșitul programului deoarece la schimbarea unui PIN pică tot sistemul și se resetează.”

Un alt utilizator a rezumat situația:

„De asta mi-am facut în continuare buletin „normal”. Cum să ai buletin electronic care este pentru digitalizare și sa1 umbli după tine cu O HÂRTIE. Mai mare ironia…”

Măsurile luate de Guvern pentru reducerea birocrației

În urma acestor sesizări, autoritățile au început să implementeze soluții pentru problemele identificate. În prezent, sunt analizate 21 de situații principale, număr dublu față de obiectivul inițial.

Un prim pas concret a fost făcut de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, care a transmis o îndrumare către toate serviciile de profil. Aceasta prevede că funcționarii trebuie să verifice direct în sistem datele de stare civilă, fără a mai solicita documente fizice cetățenilor. Măsura a intrat în vigoare din 25 martie 2026, potrivit Profit.ro.

Pentru problema adeverinței de domiciliu, băncile au primit deja acces la baza de date și nu mai solicită acest document, iar pentru notari se testează o soluție similară.

În cazul extrasului de carte funciară, funcționarii sunt obligați să interogheze direct sistemul Agenției Naționale de Cadastru, documentul fiind cerut doar în situații excepționale.

Totodată, autoritățile lucrează la implementarea unui serviciu online pentru stabilirea reședinței, cu termen estimat pentru finalul lunii mai 2026.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat:

„Sesizările cetățenilor nu sunt reclamații în van, sunt date. Iar datele schimbă lucruri. Ceea ce am reușit în mai puțin de 30 de zile arată că, atunci când cetățenii și instituțiile lucrează împreună pe baza unor informații concrete, birocrația poate fi redusă ușor și vizibil.”

Investiții în digitalizare și avantajele buletinului electronic

În paralel, Ministerul Afacerilor Interne derulează proiectul „D4eID – Digitalizare pentru promovarea cărții de identitate electronice”, finanțat prin PNRR. Pentru implementarea acestuia au fost atribuite contracte importante pentru infrastructura IT&C, valoarea totală a proiectului ajungând la 29,64 milioane de lei, fără TVA.

Scopul este dezvoltarea unei infrastructuri care să permită transmiterea securizată a datelor între centrele din București și Brașov, contribuind la digitalizarea interacțiunilor dintre cetățeni și instituții.

Autoritățile subliniază și avantajele documentului: format compact, posibilitatea utilizării ca document de călătorie, semnătură electronică integrată și nivel ridicat de securitate. De asemenea, prima carte electronică de identitate este gratuită pentru persoanele peste 14 ani până la 1 iulie 2026, în limita fondurilor disponibile.

Companiile românești care puteau concura cu Digi pentru cele 196 de milioane de euro din SAFE. Cine putea primi contractul cu SRI