NASA pregătește „ambuteiajele” de pe Lună: cum va funcționa traficul spațial în jurul satelitului
NASA lucrează deja la una dintre problemele care ar putea deveni esențiale pentru viitoarele misiuni lunare: gestionarea traficului din jurul Lunii. Odată cu apariția stației Gateway și creșterea numărului de nave care vor transporta astronauți, echipamente și provizii, spațiul din apropierea satelitului natural al Pământului ar putea avea nevoie de un sistem de control comparabil, într-un fel, cu traficul aerian de pe Terra.
Gateway este proiectată să devină prima stație spațială umană amplasată pe orbită în jurul Lunii și un punct important pentru programul Artemis. De aici ar urma să fie coordonate misiuni către suprafața lunară, transportul de echipamente și activități științifice. Problema este că navele nu pot pur și simplu să „parcheze” în apropierea stației.
De ce este atât de complicat traficul lunar
Gateway va utiliza o orbită specială numită Near Rectilinear Halo Orbit (NRHO). Aceasta este foarte alungită și trece la aproximativ 1.000 de mile de Polul Nord lunar, înainte de a se îndepărta la aproximativ 40.000 de mile dincolo de Polul Sud, se arată pe Popular Science.
Traiectoria este avantajoasă deoarece necesită relativ puțin combustibil și oferă o linie de comunicare bună cu Pământul. În același timp, însă, navele aflate pe această orbită sunt influențate permanent de gravitația combinată a Pământului și a Lunii.
Situația devine și mai complicată atunci când mai multe nave se îndreaptă simultan către Gateway. Dacă o misiune trebuie să aștepte, nava nu poate pur și simplu să staționeze într-un punct fix. În spațiu, toate vehiculele se află în permanență în mișcare.
Cercetătorii folosesc pentru această situație conceptul de „loitering”, prin care o navă este menținută într-o anumită zonă orbitală până când poate continua către destinație.
NASA a simulat mii de scenarii
O echipă formată din cercetători de la NASA și Purdue University a folosit mii de simulări pentru a identifica metode prin care mai multe nave să poată aștepta în siguranță în apropierea Gateway.
Simulările au luat în calcul și probleme care pot apărea în timpul unei misiuni, precum defecțiuni ale propulsoarelor sau erori de navigație. Cercetătorii au identificat mai multe manevre care ar putea permite navelor să rămână în poziții relativ apropiate de cele planificate.
Pe măsură ce numărul vehiculelor crește, aceste manevre pot fi folosite succesiv pentru formarea unei adevărate „cozi” orbitale. Diane Davis, unul dintre autorii studiului, a comparat dispunerea navelor cu perlele de pe un colier, fiecare vehicul fiind poziționat astfel încât să păstreze distanța necesară față de celelalte.
Conceptul ar putea deveni extrem de important dacă NASA și partenerii săi ajung la un ritm ridicat al misiunilor lunare. În acel moment, gestionarea traficului nu va mai fi doar o problemă teoretică, ci o condiție pentru siguranța astronauților și pentru utilizarea eficientă a combustibilului.
Viitorul explorării Lunii nu va depinde, așadar, doar de rachete și nave spațiale. Va fi nevoie și de o formă complet nouă de management al traficului spațial, adaptată unui mediu în care nimic nu stă cu adevărat pe loc.