Marea Baltică a scăzut cu 67 cm sub media istorică: cum a ajuns apa să fie „împinsă” spre Marea Nordului

La începutul lunii februarie 2026, nivelul apei din Marea Baltică a înregistrat o scădere spectaculoasă, ajungând la 67 de centimetri sub media istorică măsurată începând cu 1886. Este una dintre cele mai abrupte diminuări observate vreodată în acest bazin semiînchis.

Potrivit datelor citate de Euronews, în doar câteva zile, Marea Baltică a „pierdut” aproximativ 275 de miliarde de tone de apă. Fenomenul contrastează puternic cu tendința globală de creștere a nivelului oceanelor, ceea ce a atras rapid atenția climatologilor și oceanografilor.

Ce a provocat scăderea bruscă a nivelului apei

Explicația imediată vine de la Institutul de Oceanologie al Academiei Poloneze de Științe, care a identificat o combinație rară de factori meteorologici: vânturi puternice din est și un sistem atmosferic de înaltă presiune persistent.

Împreună, aceste elemente au acționat ca un mecanism de „pompare”, împingând volume uriașe de apă prin strâmtorile daneze către Marea Nordului. Practic, masa de apă a fost redistribuită temporar, ceea ce a dus la scăderea nivelului în bazinul baltic.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

Specialiștii subliniază însă că astfel de episoade extreme nu apar în vid. Ele sunt din ce în ce mai des asociate cu schimbările climatice și cu destabilizarea vortexului polar. Modificarea circulației atmosferice favorizează apariția blocajelor meteo de lungă durată, care pot amplifica efectele unor sisteme de presiune sau ale unor curenți de aer neobișnuiți.

Cercetătorii folosesc uneori metafora „frigiderului deschis” pentru a descrie fenomenul: aerul rece din zona arctică coboară spre sud, pe fondul încălzirii accelerate a Arcticii – regiune care se încălzește mult mai rapid decât media globală.

Un ecosistem deja fragil, pus și mai mult la încercare

Scăderea temporară a nivelului apei este doar o parte a problemei. Marea Baltică este un ecosistem sensibil, cu salinitate redusă și un echilibru biologic delicat.

Încălzirea apelor și aportul crescut de apă dulce din topirea ghețarilor duc la scăderea salinității și la modificarea condițiilor de viață pentru multe specii. Apele mai calde favorizează înflorirea algelor, fenomen care reduce concentrația de oxigen și creează zone moarte în anumite regiuni.

Biologii marini observă deja o reorganizare a speciilor: organismele adaptate la ape mai calde avansează spre nord, intrând în competiție cu fauna locală. În același timp, populația de cod din Baltică rămâne într-o stare precară, iar capacitatea naturală de regenerare a ecosistemului este lentă.

Deși organizații regionale precum HELCOM au contribuit în ultimele decenii la reducerea poluării, vulnerabilitatea structurală a mării persistă. Specialiștii avertizează că procesele de auto-purificare pot dura zeci de ani.

Episodul din februarie 2026 nu este doar o anomalie statistică. Este un semnal că interacțiunea dintre fenomenele meteorologice extreme și schimbările climatice poate produce efecte rapide și vizibile chiar și într-un bazin marin aparent stabil.

5 pomi fructiferi care oferă cele mai bogate recolte, potrivit experților în grădinărit