Cum şi-a primit Marea Neagră numele: i se spunea „Marea Primitoare” în trecut

Marea Neagră a purtat de-a lungul istoriei mai multe denumiri, fiecare reflectând percepția oamenilor asupra caracterului său. De la ”Axaina” și ”Marea Primitoare” până la denumirea actuală, istoria numelui dezvăluie legătura cu geografia, fenomenele meteorologice și culturile care au trăit pe malurile sale.

De ce a fost numită inițial ”Marea Primitoare”

Primii care au botezat marea au fost cimerienii, care au trăit la nord și nord-vest de Marea Neagră între secolele XVI–XI î.Hr., numind-o ”Axaina”, adică ”albastru închis”.

Sciții, care au ocupat ulterior nordul mării, au păstrat asocierea cu întunericul, ceea ce a influențat denumirea ulterioară. Grecii antici, considerând marea dificil de navigat și populată de triburi ostile, i-au spus ”Marea Inospitalieră”.

Începând cu secolul VIII î.Hr., după dezvoltarea coastei de către coloniștii din Halikarnas și fondarea cetății Histria, marea a primit denumirea de ”Pontus Euxinus” sau ”Marea Primitoare”.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

Această denumire reflecta condițiile mai favorabile pentru navigație și disponibilitatea apei dulci aduse de Dunăre, care se menținea la suprafață și putea fi băută în zonele de vărsare.

Pe parcursul Imperiului Roman de Răsărit, marea a fost numită ”Megali Thalassa” (”Marea cea mare”), iar denumirea era similară și pentru genovezi, ”Mare maggiore”.

În Evul Mediu, bizantinii o numeau ”Marea crivăţului”, iar bulgarii ”Marea oarbă”, demonstrând percepțiile variate în funcție de experiența localnicilor și navigatorilor.

Vezi și:

Coasta Amalfi de la Marea Neagră. Oraşul superb se află la doar câteva ore de Bucureşti şi este mult mai ieftin decât cele italiene

Harta Marea Neagra

Cum a ajuns să se numească ”Marea Neagră”

Actuala denumire datează din perioada de expansiune otomană din secolul XV. Turcii selgiucizi foloseau asocierile cromatice cu punctele cardinale: ”Kara” (”întunecat”) pentru nord și ”Ak” (”luminos”) pentru sud.

Astfel, marea situată la nordul imperiului a devenit ”Kara Deniz” – ”Marea Neagră”. Același principiu se aplică și Mării Mediterane, denumită ”Ak Deniz” – ”Marea Albă”.

Ce explicații științifice au influențat denumirea

Din punct de vedere științific, Marea Neagră prezintă un strat dens de hidrogen sulfurat la adâncimi de 150–200 metri, care produce sedimente și întunecă fundul mării.

Lumina solară nu pătrunde la aceste adâncimi, ceea ce face obiectele scufundate să pară complet negre. Stratificarea apei și lipsa oxigenului au permis păstrarea intactă a epavelor și fosilelor.

Marea Neagră are o suprafață de 423.488 km² și este mărginită de șase țări: România, Turcia, Bulgaria, Ucraina, Rusia și Georgia. Are adâncimea maximă de 2.212 metri și rămâne constantă ca nivel al apei, conectându-se la Marea Mediterană prin Bosfor și Marea Marmara.

În ciuda numelui, uneori capătă nuanțe de peruzea datorită microalgelor, fenomen documentat de NASA în 2012. Astfel, denumirea ”Marea Neagră” reprezintă atât tradițiile istorice și culturale, cât și particularitățile naturale care au influențat percepția oamenilor de-a lungul mileniilor.

Munca de acasă nu îi face automat pe angajați mai fericiți. Ce arată studiile despre joburile fără birou