Un submarin scufundat în Primul Război Mondial poluează Marea Nordului cu trinitrotoluen: problema ar putea fi mult mai mare

Un submarin german scufundat în urmă cu aproape 110 ani continuă să lase în urmă substanțe toxice în Marea Nordului. Cercetătorii care au analizat epava UC-30 au găsit urme de trinitrotoluen în apă, în sedimente și chiar în organismele marine care trăiesc în apropierea navei.

Descoperirea ridică însă o problemă care depășește cazul unui singur submarin. În apele Danemarcei se află mii de epave istorice, iar o parte dintre acestea datează din cele două războaie mondiale și pot ascunde muniție neexplodată. Pe măsură ce navele se degradează, substanțele provenite din încărcăturile militare ar putea ajunge în mediul marin.

UC-30 a stat aproape un secol pe fundul mării

Submarinul UC-30 încerca să se întoarcă în Germania pe 19 aprilie 1917, după ce problemele motorului îi afectaseră misiunea. Nava a lovit o mină britanică în apropierea insulei daneze Rømø și s-a scufundat. Niciunul dintre cei 27 de membri ai echipajului nu a supraviețuit, scrie Popular Science.

Epava a rămas nedescoperită până în 2016, când a fost identificată după aproape un secol. Recent, cercetători implicați în proiectul North Sea Wrecks au mers la submarin împreună cu scafandri ai marinei daneze pentru a analiza starea acestuia și impactul asupra mediului.

Echipa a prelevat mostre de apă și sedimente, dar și exemplare de midii și stele de mare care trăiesc în jurul epavei. Analizele efectuate ulterior în laborator au indicat prezența trinitrotoluenului, cel mai probabil provenit din cel puțin o parte dintre cele șase torpile și 18 mine transportate de UC-30.

Problema este că substanța nu a fost găsită într-un singur punct. Urmele au apărut în mai multe componente ale mediului analizat, inclusiv în organismele marine. Cercetătorii încearcă acum să afle cât de departe se poate extinde contaminarea și ce efecte poate avea asupra ecosistemului.

Deocamdată, poluarea pare să fie relativ localizată în jurul epavei. Situația s-ar putea schimba însă pe măsură ce structura submarinului continuă să fie atacată de condițiile corozive din Marea Nordului.

Vezi și:

Bombele celor două războaie mondiale otrăvesc oceanul și după 100 de ani. TNT-ul se scurge din epavele de pe fundul mării

Mii de epave ar putea ascunde aceeași problemă

UC-30 este doar un exemplu. Un raport al Agenției Daneze pentru Protecția Mediului, la care a contribuit și geologul Katrine Juul Andresen, indică existența a 10.127 de epave în apele teritoriale ale Danemarcei. Aproximativ 15% dintre acestea ar putea proveni din Primul sau Al Doilea Război Mondial.

Asta înseamnă că problema nu se rezumă la găsirea unor substanțe toxice în jurul unui submarin. O parte dintre aceste epave pot conține încă muniție, iar degradarea lor în timp poate permite compușilor periculoși să ajungă în apă și sedimente.

Curățarea fundului mării nu este însă o operațiune simplă. Ridicarea unei epave poate fi periculoasă atunci când în interior se află muniție neexplodată. Nici detonarea acesteia sub apă nu reprezintă o soluție lipsită de riscuri, deoarece explozia poate contribui la răspândirea poluanților în mediul marin.

Cercetătorii lucrează în prezent cu oficiali ai Uniunii Europene pentru a găsi metode mai sigure de intervenție. Una dintre variante presupune folosirea unor roboți submarini capabili să cartografieze fundul mării și să identifice epavele care prezintă cel mai mare risc.

EXPERIENȚĂ Sony ULT TOWER 5 versus Sony ULT TOWER 7 – ce înseamnă o boxă de petrecere portabilă în 2026 și care este cea mai potrivită pentru amatorul de bass din tine