INTERVIU Elevul de doar 16 ani care nu știe programare, dar a creat Jarvis cu AI: asistentul util care îți vede ecranul și îți simplifică munca

Inteligența artificială a devenit deja parte din rutina multora dintre noi, dar felul în care o folosim încă are o problemă evidentă: trebuie să ne oprim din ce facem, să deschidem ChatGPT, Claude sau altă aplicație, să explicăm contextul, să copiem informații dintr-o parte în alta și apoi să revenim la treabă. Jarvis, un asistent AI pentru desktop, încearcă să elimine exact acest pas obositor. Aplicația stă ca o bară mică pe ecran, poate înțelege ce vezi în acel moment, se conectează la aplicațiile pe care le folosești deja și își amintește contextul, astfel încât AI-ul să nu mai fie un tab separat, ci o prezență directă în fluxul tău de lucru.

Am testat Jarvis și ideea din spatele produsului este simplă, dar foarte actuală: AI-ul ar trebui să fie disponibil exact atunci când apare întrebarea, nu după ce pierzi timp explicând ce faci. Poți să îl chemi cu un shortcut, îi poți cere să rezume ce ai pe ecran, să te ajute cu un email, să îți explice o pagină complicată sau să lucreze cu informații din aplicațiile conectate. Nu este gândit ca un chatbot clasic și nici ca un sistem complet autonom care îți conduce ziua, ci mai degrabă ca un asistent prezent lângă tine, suficient de discret încât să nu te întrerupă, dar suficient de util încât să reducă fricțiunea dintre tine și AI.

Screenshot Playtech – folosind Jarvis pe Windows

Screenshot Playtech – folosind Jarvis pe Windows

Screenshot Playtech – folosind Jarvis pe Windows

Screenshot Playtech – folosind Jarvis pe Windows

Screenshot Playtech – folosind Jarvis pe Windows

Screenshot Playtech – folosind Jarvis pe Windows

Partea cu adevărat surprinzătoare este cine l-a construit. În spatele Jarvis se află Mihai Matei, un elev de 16 ani din Sibiu, care spune deschis că nu știe programare în sensul clasic al cuvântului. Produsul a fost construit cu ajutorul AI-ului, iar Mihai a coordonat direcția, funcțiile, testarea și deciziile de produs. Practic, a folosit instrumentele AI nu doar ca să automatizeze bucăți de muncă, ci ca să înlocuiască ceea ce, în mod normal, ar fi presupus o echipă tehnică întreagă.

Am vorbit cu Mihai Matei ca să aflu cum a ajuns un elev de liceu să construiască un asistent AI pentru desktop, ce înseamnă, concret, un produs „AI-built”, cât de sigur este Jarvis când are acces la ecran și la aplicații personale, dar și cum vede el viitorul unei tehnologii care promite să mute inteligența artificială dintr-o fereastră separată direct în viața de zi cu zi a utilizatorilor.

Vezi și:

Ce se întâmplă cu banii tăi dacă îi ții la bancă în 2026. Explicația fenomenului financiar care afectează milioane de români

INTERVIU Mihai Matei, fondator Jarvis

Mihai Matei

Ozana Mazilu (Playtech): Ai 16 ani și ai construit singur Jarvis. Care a fost momentul concret în care ți-ai dat seama că ideea asta poate deveni un produs real, nu doar un experiment cu AI?

Mihai Matei: Momentul a venit destul de natural, din frustrare. Foloseam des ChatGPT ca să mă ajute să mă descurc pe site-uri complicate pe care intram prima dată, lucruri care altfel mi-ar fi luat mult timp să le înțeleg singur. Problema era fluxul în sine: făceam un screenshot, intram în ChatGPT, îi explicam pe scurt contextul, mă întorceam la tab-ul cu site-ul, făceam primul pas pe care mi-l spunea, apoi iar înapoi ca să văd ce urmează, și tot așa. Pierdeam enorm de mult timp doar mutându-mă între aplicația de AI și locul unde lucram efectiv. Atunci mi-am dat seama că adevărata problemă nu e AI-ul în sine, ci faptul că stă închis într-un tab separat, departe de ceea ce faci tu. Dacă AI-ul ar fi fost direct acolo, pe ecran, cu mine, tot acel du-te – vino ar fi dispărut. Aia a fost ideea din care a pornit Jarvis.

Ozana Mazilu (Playtech): Spui că Jarvis pornește de la o idee simplă: AI-ul trebuie să fie disponibil exact când apare întrebarea. Ce problemă te enerva cel mai tare la ChatGPT, Claude sau alte aplicații AI clasice?

Mihai Matei: Cel mai mult mă enerva că trebuia să reconstruiesc contextul de fiecare dată, de la zero. Aplicațiile clasice de AI nu știu nimic despre ce faci tu în momentul ăla: pe ce ecran ești, la ce lucrezi, ce ai făcut acum cinci minute. Așa că, înainte să primești orice ajutor, tu ești cel care muncește: explici, copiezi, dai paste, descrii situația. AI-ul e foarte deștept, dar stă într-o cameră separată și tu trebuie să-i cari tot contextul până la el. Mi se părea pe dos: instrumentul care ar trebui să-mi economisească timp îmi cerea, de fapt, timp în plus. Jarvis pornește exact de aici. Vrea să fie deja în cameră cu tine, să vadă ce vezi tu, ca să nu mai pierzi minute doar ca să-l aduci la curent.

Ozana Mazilu (Playtech): Pentru cine ai construit Jarvis la început: pentru tine, pentru oameni care lucrează în tech sau pentru orice utilizator care vrea AI direct pe desktop?

Mihai Matei: L-am construit pentru toată lumea, sincer. Cred cu tărie că AI-ul poate ajuta pe oricine să creeze mai multă valoare, nu e un lucru rezervat doar oamenilor din tech. Dar, pe parcurs, am observat ceva: mulți oameni obișnuiți pur și simplu nu folosesc AI-ul zi de zi, chiar dacă ar avea de câștigat enorm. Și nu pentru că nu sunt capabili, ci pentru că modul în care e împachetat acum — un tab separat, o aplicație în care trebuie să intri intenționat — e prea departe de viața lor de zi cu zi. Așa că m-am gândit că trebuie să existe un mod mult mai simplu, în care AI-ul vine la tine, exact unde ești, fără să fie nevoie să-l cauți. Asta e direcția spre care merge Jarvis.

Vezi și:

Cum îl faci pe ChatGPT să fie mai sincer? Trucurile simple care pot schimba complet răspunsurile AI

Polițist acuzat că ar fi folosit AI pentru a falsifica probe: cazul care zguduie încrederea în anchetele moderne

Ozana Mazilu (Playtech): Ce face Jarvis diferit față de un chatbot obișnuit, în afară de faptul că stă ca o bară mică pe ecran?

Mihai Matei: Pe lângă faptul că stă ca o bară mică pe ecran, sunt trei lucruri care îl fac cu adevărat diferit.

Primul e memoria. Jarvis adună lucruri despre tine din aplicațiile pe care le conectezi, din ecranul pe care îl vede, din ce îi spui și din ce află în urma task-urilor pe care le face. Și, important, memoria asta evoluează constant: se schimbă pe măsură ce îl folosești, uită lucrurile când nu mai sunt relevante, le actualizează când se schimbă. Nu e o listă fixă, e ceva viu.

Al doilea sunt conectorii. Jarvis se poate conecta la peste 60 dintre aplicațiile pe care le folosim cu toții zilnic, de la cele native de Mac, precum Apple Music, Notes sau Calendar, unde se comportă ca un fel de Siri, până la Gmail, Outlook, Excel, Word, Notion, Slack, GitHub sau Vercel. Lista completă e disponibilă pe site-ul Jarvis, la secțiunea Connectors.

Al treilea e voice mode. Poți pur și simplu să vorbești cu el, direct de pe ecran. E același Jarvis: vede ce vezi tu, are toată memoria și poate face lucruri pentru tine în aplicațiile tale. Singura diferență e că acum poți să-i spui totul cu vocea, fără să scrii.

Ozana Mazilu (Playtech): Jarvis înțelege ce vede utilizatorul pe ecran. Cum explici această funcție unui om care nu este tehnic și care poate se teme că aplicația „vede prea mult”?

Mihai Matei: Cel mai simplu mod de a-l explica: Jarvis vede ecranul doar atunci când tu îi ceri ceva. Când trimiți o întrebare, el face un screenshot al aplicației pe care ești în acel moment și îl trimite către AI ca să înțeleagă contextul. Practic, e exact ce ai face și tu manual, un screenshot pe care i l-ai da apoi lui ChatGPT sau Claude, doar că Jarvis o face automat, ca să nu mai pierzi tu timpul. Nu stă să se uite în permanență la ce faci, ci doar în momentul în care îi ceri ajutorul. Și, în plus, există un buton în aplicație prin care poți opri complet screenshot-urile, dacă vrei ca în anumite momente să nu vadă nimic. Controlul rămâne mereu la tine.

Ozana Mazilu (Playtech): Produsul se conectează la aplicații precum Gmail, Slack, Notion, GitHub, Calendar sau Drive. Cum ai gândit partea de permisiuni și siguranță, având în vedere că vorbim despre date sensibile?

Mihai Matei: Am gândit partea asta pornind de la ideea că utilizatorul trebuie să aibă mereu controlul, mai ales când vorbim despre date sensibile. Fiecare conector are, în aplicație, o listă cu toate acțiunile pe care Jarvis le poate face acolo. Iar pentru fiecare acțiune, utilizatorul alege singur nivelul de permisiune: „always allow”, „ask for permission” sau „blocked”.

Un exemplu concret: când conectezi Gmail, poți să-i lași mereu permisiunea să-ți citească emailurile, dar pentru o acțiune mai sensibilă, cum ar fi crearea unui draft, poți selecta să-ți ceară permisiunea de fiecare dată. În momentul în care vrea să facă acel lucru, îți apare un popup chiar în bară prin care îți cere acordul. Așa, Jarvis nu face niciodată ceva important fără ca tu să știi și să fii de acord.

Foto furnizată de Mihai Matei/Screenshot Jarvis pe Mac

Foto furnizată de Mihai Matei/Screenshot Jarvis pe Mac

Foto furnizată de Mihai Matei/Screenshot Jarvis pe Mac

Ozana Mazilu (Playtech): Ai spus că nu știi cu adevărat să codezi și că Jarvis a fost construit cu ajutorul AI-ului. Cum arată, concret, procesul tău de lucru când construiești o funcție nouă?

Mihai Matei: Sincer, eu nu știu să codez deloc. Și, cu toate astea, repository-ul a ajuns la peste 2 milioane de linii de cod, între site și aplicație. Lucrez cu Claude Code și Codex.

Procesul, concret, arată cam așa: de obicei pornesc chiar de la folosirea aplicației. Ori mă enervează că lipsește ceva, ori îmi vine o idee despre cum aș vrea eu să o folosesc. Atunci îi explic lui Claude ce vreau, de cele mai multe ori un prompt lung, în care vorbesc și 15 minute, și apoi el trece la treabă pentru un MVP. Când e gata, pornesc aplicația și testez eu însumi: văd ce merge, ce nu, ce ajustări sunt necesare.

Un exemplu bun e memoria lui Jarvis, la care am lucrat acum câteva săptămâni. Avea nevoie de un upgrade mare ca să ajungă la ce e azi, utilă și capabilă să se schimbe în timp. Am discutat cu Claude partea direcțională, i-am dat câteva articole ca referință pentru direcțiile bune, și apoi i-am dat o instrucțiune simplă: să construiască un „LLM judge”, un fel de judecător. Acest judecător avea în vedere zeci de cazuri reale, requesturi pe care cineva chiar le-ar face. Apoi, de fiecare dată când agenții făceau o schimbare, pornea evaluarea: Jarvis rula întâi pe arhitectura veche și primea un scor, apoi pe cea nouă și primea un scor nou. Agenții vedeau rezultatele și înțelegeau exact ce mai poate fi îmbunătățit. Workflow-ul ăsta mergea de la vreo 10 agenți permanenți până la sute, în fazele de debate, research și evaluare.

Deci eu nu scriu codul, dar gândesc tot sistemul: ce să se construiască, cum să se testeze și ce înseamnă „bine”.

Ozana Mazilu (Playtech): Care a fost cea mai grea parte de construit la Jarvis: partea tehnică, experiența de utilizare, integrarea cu aplicațiile sau încrederea oamenilor că produsul este sigur?

Mihai Matei: Au fost multe lucruri grele, dar partea cea mai dificilă au fost conectorii. Pentru fiecare conector în parte trebuia să dau submit în zeci de locuri, să trec prin procese de aprobare, să completez o grămadă de formulare, un proces birocratic și lent. Și asta era doar începutul: după ce treceam de partea de aprobare, fiecare conector venea cu propriile lui probleme și ciudățenii care ieșeau la iveală abia în timpul testării. A fost, de departe, partea care a cerut cea mai multă răbdare.

Ozana Mazilu (Playtech): Există o diferență mare între „AI-built” și „AI-assisted”. Unde se află Jarvis pe această scară și cât din produs este, de fapt, decis de tine?

Mihai Matei: Codul, în sine, e AI-built, asta nu o ascund. Dar produsul e 100% al meu. Eu sunt arhitectul din spate. Nicio decizie de produs nu a fost luată de AI: direcția, misiunea, ce construim și de ce, toate au fost ale mele. AI-ul a fost executantul, nu cel care decide.

Cel mai simplu mod în care aș descrie-o: eu am fost CEO-ul, iar AI-ul a fost IT-istul de la birou. El scrie codul foarte bine și foarte repede, dar viziunea și deciziile vin de la mine. Deci, pe scara aia dintre „AI-built” și „AI-assisted”, codul e AI-built, dar produsul ca întreg e gândit și condus de un om.

Foto furnizată de Mihai Matei/Screenshot Jarvis pe Mac

Foto furnizată de Mihai Matei/Screenshot Jarvis pe Mac

Foto furnizată de Mihai Matei/Screenshot Jarvis pe Mac

Ozana Mazilu (Playtech): Ai făcut 10.000 de dolari într-o săptămână. Ce ai înțeles din primele plăți: că oamenii cumpără hype-ul AI sau că există deja o nevoie reală pentru un asistent de desktop?

Mihai Matei: Întâi, o mică corectură la premisă: nu a fost într-o săptămână, ci am ajuns la 10.000 de dolari MRR cam la trei săptămâni după lansare. Dar rămâne o sumă mare pentru o lansare ca a mea.

Ce am înțeles e că nevoia chiar există. Foarte mulți oameni mi-au spus că se gândiseră să-și construiască singuri așa ceva, sau că tot căutau o variantă, dar nu o găsiseră. Au fost și scepticii, evident, care întrebau: „cu ce vine asta peste Claude sau Gemini?”. Dar, după ce le explicam pe scurt, aproape de fiecare dată încercau și se convingeau singuri.

Eu personal folosesc toate tool-urile de AI: ChatGPT pentru brainstorming intens, Claude pentru scris și codat, agenți pentru execuție. Și, cu toate astea, folosesc Jarvis de 20-30 de ori pe zi. De câte ori am o problemă sau o curiozitate, îl întreb. Acum câteva zile, de exemplu, mi s-a banat un cont de Reddit și nu știam exact ce s-a întâmplat. Am început să investigăm împreună: am căutat adresa contului, ne-am uitat prin emailuri, prin documentația Reddit, până am ajuns la concluzia că, într-adevăr, contul fusese banat. Apoi m-a ajutat să fac un appeal, iar când nu se putea într-un loc, îi spuneam și ne adaptam la altă soluție. Genul ăsta de lucruri, mărunte dar enervante, sunt exact ce rezolvă Jarvis. Nu e hype, e utilitate reală.

Foto furnizată de Mihai Matei/încasări Jarvis

Ozana Mazilu (Playtech): Lansarea pe Product Hunt ți-a adus mai multă validare, trafic sau presiune? Ce feedback te-a surprins cel mai mult?

Mihai Matei: O să fiu sincer aici, pentru că nu are rost să înfrumusețez: lansarea pe Product Hunt nu a mers grozav. Am strâns doar trei upvote-uri și nu a venit cu trafic real. Am încercat să o promovez, dar pur și simplu nu a prins.

Și totuși, nu o consider un eșec. Mi-a arătat foarte clar un lucru: validarea adevărată nu vine dintr-un loc anume, ci din oamenii care chiar folosesc produsul și plătesc pentru el. Tracțiunea reală a venit în paralel, direct de la utilizatori, nu de pe Product Hunt. Cred că asta a fost, de fapt, lecția care m-a surprins cel mai mult: poți să ai un produs bun și o lansare care nu prinde deloc pe o platformă, iar cele două nu sunt neapărat legate. Conta mult mai mult ce se întâmpla în spate, cu oamenii care îl foloseau zilnic, decât numărul de pe o pagină de lansare.

Ozana Mazilu (Playtech): Piața AI este dominată de companii uriașe, cu echipe mari și bugete enorme. Cum poate concura un fondator de 16 ani din Sibiu cu astfel de jucători?

Mihai Matei: Nu cred că trebuie să concurez cu ei pe terenul lor. Companiile mari construiesc modelele, infrastructura uriașă și orizontală pe care se bazează tot. Eu nu încerc să construiesc un model mai bun decât al lor; eu construiesc stratul care stă deasupra, forma în care AI-ul ajunge efectiv la om, în viața de zi cu zi. Sunt două lucruri diferite.

Și, paradoxal, faptul că sunt un singur fondator de 16 ani din Sibiu e un avantaj în anumite privințe. Nu am echipe mari de aprobat, nu am procese greoaie, nu am moștenire de care să mă agăț. Pot să mă mișc foarte repede, să iau o decizie azi și să o livrez mâine, să stau aproape de utilizatori și să construiesc exact ce au nevoie. Companiile uriașe sunt puternice, dar sunt și încete. Un produs bine gândit, construit rapid și apropiat de oameni, poate găsi un loc al lui chiar și lângă jucătorii mari.

Ozana Mazilu (Playtech): Ce ai învățat despre utilizatori după lansare? Folosesc Jarvis așa cum ți-ai imaginat sau ai descoperit cazuri de utilizare complet neașteptate?

Mihai Matei: Cel mai surprinzător lucru pe care l-am descoperit ține de modul în care folosesc oamenii conectorii. După Gmail, a doua cea mai conectată aplicație, la aproximativ 15% dintre utilizatori, este Discord. Și nu mă așteptam deloc la asta.

Din ce mi-au povestit oamenii, mulți dintre ei se uită la un film sau la YouTube, ori fac altceva, și pun Jarvis să le monitorizeze canalele de Discord din câteva în câteva ore. El citește toate conversațiile în locul lor și le rezumă, ca ei să vadă rapid dacă a apărut ceva important.

Un exemplu concret: în loc să dea pauză la un clip de pe YouTube și să piardă zece minute scrolând prin chat-ul de Discord ca să vadă ce s-a mai discutat, utilizatorul continuă să se uite la video. Pune bara Jarvis pe ecran și îl lasă să treacă prin Discord, iar apoi primește un rezumat. De obicei durează un minut sau două, dar utilizatorul nu trebuie să facă absolut nimic și nu își întrerupe deloc fluxul. Genul ăsta de utilizare, la care eu nu m-aș fi gândit niciodată, mi-a plăcut cel mai mult, pentru că exact asta îmi doream de la Jarvis: să te ajute fără să te scoată din ce făceai.

Ozana Mazilu (Playtech): Care este cea mai importantă decizie de produs pe care ai luat-o până acum și pe care AI-ul nu ar fi putut să o ia în locul tău?

Mihai Matei: Cea mai importantă a fost decizia despre ce e Jarvis, de fapt, la nivelul cel mai de bază, și pentru cine. Puteam să fac încă un chatbot, încă o aplicație în care intri intenționat. În schimb, am decis că AI-ul trebuie să fie ambiental: să vină el la tine, exact când apare întrebarea, direct pe ecran, în loc să te oblige să mergi tu la el. Pare o nuanță mică, dar schimbă complet produsul.

Asta e genul de decizie pe care AI-ul nu o putea lua în locul meu. El poate scrie codul, poate optimiza, poate construi orice îi ceri, dar nu poate decide ce merită construit, ce experiență vrei să creezi pentru oameni sau ce fel de produs vrei să existe în lume. Direcția aia vine dintr-o intuiție despre cum ar trebui să se simtă lucrurile, și aia rămâne, deocamdată, complet umană.

Ozana Mazilu (Playtech): Unde vrei să fie Jarvis peste un an: un tool pentru power users, o alternativă la ChatGPT pe desktop sau un sistem care devine aproape invizibil în munca de zi cu zi?

Mihai Matei: Peste un an, țintesc să am zeci de milioane de oameni care folosesc Jarvis și cărora le hrănește curiozitatea în fiecare zi. Vreau să ducem folosirea AI-ului la maximum, în forma în care e cel mai ușor de folosit: fără să fie nevoie să explici contextul și fără să-ți rupi fluxul.

Visul meu e ca folosirea AI-ului să devină atât de simplă încât oamenii nici măcar să nu se mai gândească la ea. Apeși un shortcut și întrebi orice gând sau orice curiozitate îți trece prin minte, pe loc. Îmi doresc ca fiecare om de pe planetă să beneficieze de AI, să vadă clar modul în care îl poate ajuta, și ca totul să fie incredibil de ușor.

Cred că lumea se îndreaptă spre o variantă mult mai integrată de AI, iar Jarvis este primul pas în direcția asta. Indiferent dacă va reuși și va fi el câștigătorul sau nu, mă bucur că direcția asta e urmărită, pentru că va aduce o valoare enormă oamenilor din întreaga lume.

CATL câștigă bătălia mașinilor electrice. Cum a ajuns producătorul de baterii să aibă profit mai mare decât giganții auto din China