Ghioceii timpurii sunt protejați. De ce avertizează biologii să nu fie cumpărați de vânzătorii ambulanți. Ce se întâmplă în pădurile din Babadag
Ghiocelul rămâne unul dintre cele mai îndrăgite simboluri ale primăverii, însă apariția sa timpurie ascunde o problemă serioasă de mediu. În Dobrogea, cea mai mare rezervație naturală de ghiocei din România este pusă anual sub presiune de culesul ilegal, în ciuda protecției legale.
De ce sunt ghioceii timpurii considerați o specie vulnerabilă
Puțini știu că nordul Dobrogei adăpostește cea mai importantă arie naturală de ghiocei din țară. În zona cuprinsă între Podișul Babadag, Cerna și Măcin se dezvoltă ghiocelul dobrogean, o varietate rară care crește exclusiv în acest areal. Situl face parte din rețeaua Natura 2000, fiind inclus pe lista ariilor protejate de interes european.
Specia cea mai valoroasă este ghiocelul cu frunze îndoite, cunoscut în rândul specialiștilor pentru mirosul său persistent și pentru faptul că nu se mai întâlnește nicăieri în afara județului Tulcea. Tocmai această unicitate face ca planta să fie extrem de vulnerabilă, mai ales în fața recoltării necontrolate.
Ce se întâmplă, de fapt, în pădurile din Babadag
Deși zona este protejată, pentru mulți localnici pădurile din jurul Babadagului au devenit, de-a lungul anilor, o sursă sezonieră de venit. Bulbii de ghiocel sunt scoși din pământ, păstrați la căldură pentru a forța înflorirea timpurie, apoi sunt vânduți pe marginea drumului sau în piețele din orașele apropiate.
Acest tip de recoltare afectează grav regenerarea naturală a speciei. Scoaterea bulbilor duce nu doar la dispariția florilor din sezonul următor, ci și la distrugerea solului și a ecosistemului forestier. În anii precedenți, autoritățile au fost nevoite să patruleze în zonele sensibile pentru a preveni furturile masive, uneori realizate cu saci întregi sau chiar cu căruțe.
Vezi și De ce ghioceii sunt asociați cu moartea. Ce legende și mituri există despre vestitorii primăverii!
Ce riscă cei care cumpără sau vând ghiocei protejați
Ghiocelul dobrogean se află pe Lista Roșie europeană a speciilor periclitate, iar distrugerea sau comercializarea plantelor rare este sancționată de legea mediului.
Amenzile pot ajunge până la 7.500 de lei, atât pentru cei care recoltează, cât și pentru cei care vând ilegal florile. Biologii avertizează că problema nu este doar una legală, ci și una de responsabilitate civică.
Cererea ridicată din orașe alimentează fenomenul, transformând o floare-simbol într-o marfă care riscă să dispară din habitatul său natural. În 2026, presiunea asupra ariilor protejate rămâne la fel de mare, iar ghioceii timpurii continuă să apară pe tarabe, în ciuda avertismentelor.
Specialiștii subliniază că alternativa corectă este achiziționarea florilor cultivate în mod legal sau alegerea plantelor ornamentale din pepiniere, fără impact asupra naturii.
Pentru ca pădurile din Babadag să nu devină doar o amintire botanică, protejarea ghioceilor nu mai ține doar de autorități, ci și de decizia fiecărui cumpărător de a nu încuraja distrugerea unei specii rare.
Vezi și Locul ‘magic’ din România unde cresc cei mai frumoși ghiocei sălbatici. Unde poți să-i vezi!