Locurile din România în care nu ai voie să rupi ghioceii. Este interzis prin lege, dar mulţi habar nu au

Ghiocelul este vestitorul primăverii, una dintre cele mai iubite flori din această perioadă. Deși este abia începutul primăverii, aceștia au răsărit încă din februarie în unele zone ale țării. Există locuri în România în care nu ai voie să îi rupi, fiind protejați prin lege.

Unde nu ai voie să rupi ghioceii

În Munții Șureanu din Hunedoara, primele semne ale primăverii își fac apariția într-un spectacol colorat, unde natura își dezvăluie frumusețea prin covoarele de flori ce încep să împodobească pădurile ancestrale ce înconjoară ținutul cetăților dacice. Este un moment așteptat cu sufletul la gură de către turiști și pasionații de natură, care se pregătesc să se bucure de minunățiile oferite de aceste locuri.

Platoul Vârtoapelor și zona Ponorici – Cioclovina, două locuri spectaculoase din Munții Șureanu, sunt destinații de neratat pentru orice iubitor al naturii. În fiecare început de vară, aceste locuri devin atracții de top pentru numeroși turiști, atrași de excursiile pe munte și de priveliștea încântătoare a poienilor și pădurilor acoperite cu ghiocei sălbatici, cunoscuți și sub numele de luște.

Cum arăta Gabriela Lucuțar acum 10 ani, înainte să devină Regina Întunericului. Nimeni nu a recunoscut-o!

Cum arată Corina Bode, partenera lui Honorius Prigoană. A trăit mereu în lux și opulență

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Cu toate acestea, pe lângă bucuria adusă de întâlnirea cu natura într-o asemenea splendoare, turiștii sunt învățați să aibă grijă de mediu și să respecte regulile de conservare a acestor ecosisteme fragile. Astfel, pădurarii și rangerii parcului național îi avertizează cu privire la consecințele devastatoare ale acțiunilor lor asupra florei și faunei sălbatice.

Un aspect esențial este protejarea delicatelor flori abia răsărite, precum ghioceii sălbatici, care nu ar trebui să cadă pradă roților mașinilor de teren, a ATV-urilor și motocicletelor enduro. Este vital ca vizitatorii să fie conștienți de impactul negativ pe care îl pot avea asupra mediului înconjurător și să adopte un comportament responsabil în timpul excursiilor lor.

În conformitate cu regulamentul parcului național, turiștii au obligația de a proteja și conserva flora și fauna sălbatică. Astfel, activități precum ruperea sau dezrădăcinarea plantelor din flora spontană, capturarea sau uciderea animalelor sălbatice fără autorizările necesare sau prin mijloace nelegale, precum și producerea de zgomote care pot perturba populația locală și fauna sălbatică sunt strict interzise.

„Îi invităm pe oameni să admire aceste flori și locurile unde se găsesc, din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, însă ei trebuie să știe că este interzisă ruperea sau smulgerea florilor sălbatice.

De asemenea, nu este permisă părăsirea drumurilor publice cu mașinile, motocicletele sau ATV-urile. Acestea pot cauza alte distrugeri naturii, la fel și deșeurile lăsată în urmă de turiști”, spune Alin Alimpesc, director al rezervației Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina (APNGMC).

Ce simbolizează ghiocelul

Odată venirea primăverii, ghiocelul devine un adevărat simbol al renăscutului naturii și al încheierii iernii. Apreciat pentru delicatețea sa și pentru parfumul îmbietor, acesta este considerat un vestitor al temperaturilor mai blânde și al vremii mai calde, însuflețind grădinile și sufletele oamenilor în această perioadă a anului.

Cu rădăcini ce își au originea în Europa și Orientul Mijlociu, ghiocelul a fost adus în Marea Britanie de către romani și de atunci a câștigat inimile multor iubitori de flori.

Ghiocelul, membru al familiei Amaryllis, este prima floare care își deschide mugurii în primăvară. Cu o înflorire ce debutează încă din luna februarie și poate continua până în martie, chiar și în condiții în care zăpada mai acoperă solul, acesta își face simțită prezența cu grație și delicatețe în grădinile din întreaga lume.

Denumit științific „Galanthus nivalis‟, ghiocelul își poartă numele cu mândrie. Cuvântul „Galanthus‟ provine din limba greacă și semnifică „lapte‟, aluzie la culoarea albă și pură a petalelor sale, în timp ce „nivalis‟ înseamnă „asemănător cu zăpada‟, descriind perfect aspectul său delicat și aparent vulnerabil.

Această denumire științifică subliniază și mai mult grandoarea și frumusețea ghiocelului, întărindu-i statutul de emblemă a primăverii.

Astfel, ghiocelul nu este doar o floare frumoasă, ci și un simbol al speranței și al bucuriei, aducând o notă de prospețime și optimism în sufletele celor ce-l admiră. Cu semnificații diferite în diverse culturi, ghiocelul rămâne, în esență, o minunată expresie a frumuseții efemere și a ciclului vieții în natură.

Semnificațiile aparte ale ghiocelului

Ghiocelul, această minunată floare de primăvară, este bogată în semnificații și simboluri, îmbinând în sine o diversitate de înțelesuri și tradiții transmise din generație în generație. Considerată un simbol al purității, norocului, renașterii, inocenței și simpatiei, ghiocelul a fost venerat și înțeles în moduri variate în diferite culturi și perioade istorice.

În Anglia, de exemplu, exista o credință că persoana care culegea ghiocei și îi aducea în casă atrăgea norocul în locuință. Albul său pur era perceput ca un simbol al inocenței și purității, fiind adesea asociat și cu spiritualitatea.

O legendă biblică îl asociază pe ghiocel cu Eva din Grădina Edenului. Se spune că, atunci când Eva a fost alungată din paradis și plângea pentru păcatele sale, un înger a aruncat un fulg de zăpadă pe pământ pentru a-i alina suferința. Acest fulg de zăpadă s-a topit și s-a transformat într-un ghiocel, simbol al noilor începuturi și al speranței în mijlocul tristeții.

O altă legendă își are originile în credința că Dumnezeu a creat zăpada pentru a aduna culorile florilor în fiecare an. Ca răsplată pentru acest privilegiu, ghiocelul a fost desemnat să înflorească primul în fiecare primăvară, anunțând cu mândrie sosirea vremii călduroase. În schimbul acestui dar, se spune că ghiocelul a trebuit să renunțe la culoare, adoptând o nuanță albă, pură și delicată.

Cu toate acestea, în timpurile victoriene, semnificația ghiocelului a fost mai puțin favorabilă. Adus în casă, ghiocelul era uneori asociat cu moartea cuiva drag sau se credea că poate influența negativ calitatea laptelui de vacă și a untului.