Inflația scade, dar prețurile rămân mari. Ce înseamnă rata de 10,4% pentru buzunarul românilor și cât mai costă coșul de cumpărături

Inflația scade, dar prețurile rămân mari. Ce înseamnă rata de 10,4% pentru buzunarul românilor și cât mai costă coșul de cumpărături
Inflația scade ușor, dar viața rămâne scumpă. Cât mai costă coșul de cumpărături (Foto: Profimedia)

Inflația anuală a coborât la 10,4% în iunie 2026, de la 10,9% în luna mai, arată cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. Scăderea este una ușoară și nu înseamnă că prețurile din magazine au început să se reducă, ci că ritmul general al scumpirilor este ceva mai mic decât cel înregistrat cu o lună înainte.

Ce înseamnă inflația de 10,4% pentru coșul de cumpărături

Pentru românul care merge la cumpărături, o rată anuală a inflației de 10,4% poate fi explicată printr-un exemplu simplu. Dacă un coș reprezentativ de bunuri și servicii ar fi costat 500 de lei în iunie 2025 și toate prețurile din el ar fi evoluat exact în ritmul inflației medii, același coș ar costa aproximativ 552 de lei în iunie 2026.

La cumpărături de 1.000 de lei, diferența teoretică ajunge la 104 lei. Practic, aceeași sumă de bani cumpără mai puține produse și servicii decât în urmă cu un an.

Calculul este însă orientativ. Inflația de 10,4% reprezintă evoluția unui coș de consum urmărit de INS, iar fiecare familie are propriile cheltuieli. O gospodărie care plătește mult pentru energie, combustibil sau chirie poate resimți scumpirile diferit față de o persoană care alocă cea mai mare parte a bugetului pentru alimente.

Inflația a scăzut de la 10,9% la 10,4%

Comparativ cu luna mai, situația s-a îmbunătățit ușor. Inflația anuală fusese de 10,9% în mai 2026, astfel că în iunie rata s-a redus cu 0,5 puncte procentuale.

„Indicele prețurilor de consum în luna iunie 2026 comparativ cu luna mai 2026 a fost 100,06%. Rata inflației de la începutul anului (iunie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,8%. Rata anuală a inflației în luna iunie 2026 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 10,4%”, informează INS.

Creșterea prețurilor din iunie față de mai a fost, așadar, de aproximativ 0,06%. Cu alte cuvinte, prețurile au continuat să urce la nivel general, dar într-un ritm foarte redus de la o lună la alta.

De ce scăderea inflației nu înseamnă ieftiniri

Pentru consumatori, aceasta este una dintre cele mai importante diferențe. Atunci când inflația scade de la 10,9% la 10,4%, nu înseamnă că produsele s-au ieftinit cu 0,5%. Prețurile sunt în continuare, în medie, mai mari decât în urmă cu un an, doar viteza cu care acestea cresc s-a temperat.

În luna mai, presiunea asupra bugetelor era vizibilă în special la energie electrică, chirii și carburanți. Energia electrică înregistra o scumpire anuală de peste 55%, chiriile erau mai mari cu peste 43%, motorina cu aproximativ 36%, iar benzina cu peste 30%.

Și alimentele de bază apăsau asupra bugetelor. Cafeaua era mai scumpă cu peste 21%, ouăle cu 14%, laptele de vacă cu aproape 12%, iar pâinea cu peste 8% față de mai 2025.

Prețurile au crescut cu 3,8% numai de la începutul anului

Datele INS mai arată că inflația acumulată între decembrie 2025 și iunie 2026 a ajuns la 3,8%. În același timp, rata medie a modificării prețurilor de consum din ultimele 12 luni a fost de 9,8%.

Pentru români, reducerea inflației anuale la 10,4% este un prim semn de temperare, dar efectul în buzunar rămâne puternic. Prețurile nu s-au întors la nivelurile de anul trecut, iar salariile care au crescut sub rata inflației au pierdut, în termeni reali, din puterea de cumpărare.

Astfel, chiar dacă procentul anunțat de INS este mai mic decât în mai, românii pot continua să simtă aceeași presiune atunci când plătesc cumpărăturile, facturile sau chiria. O inflație mai mică înseamnă, pentru moment, că prețurile cresc mai lent, nu că viața a devenit mai ieftină.