Zona din România care a crescut economic cu 33% în cinci ani şi ce înseamnă asta pentru locuitori. Două regiuni au pierdut peste 10%

România apare la ambele capete ale clasamentului european privind evoluția economică din ultimii cinci ani. București-Ilfov a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană între 2019 și 2024, în timp ce Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia se numără printre puținele regiuni europene care au consemnat scăderi de două cifre. Datele Eurostat arată astfel cât de mari au devenit diferențele economice dintre diferitele zone ale României.

București-Ilfov, creștere de 33% în cinci ani

Între 2019, ultimul an înaintea pandemiei de COVID-19, și 2024, economia Uniunii Europene a crescut în termeni reali cu 5,6%, dar București-Ilfov a avut o evoluție mult peste media europeană, cu o creștere de peste 33%. Regiunea se află astfel printre zonele cu cele mai bune evoluții din întreaga Uniune Europeană.

Primele poziții sunt ocupate de regiunile Eastern and Midland și Northern and Southern din Irlanda, cu creșteri de 38%, respectiv 36,4%. În afara Irlandei, București-Ilfov se află înaintea Maltei, care a înregistrat un avans de 32,9%, și a regiunii franceze Mayotte, cu 32,1%.

Din cele 244 de regiuni analizate de Eurostat, 197 aveau în 2024 un nivel al activității economice mai ridicat decât în 2019.

Vezi și:

Ce se schimbă în școli după recentele cazuri de violență. Măsurile anunțate și noua lege pregătită pentru învățământ

Ce înseamnă pentru cei care locuiesc în București și Ilfov

O economie regională care crește puternic poate însemna mai multe investiții, companii care se dezvoltă, locuri de muncă și o piață a muncii mai dinamică. Bucureștiul și localitățile din Ilfov beneficiază și de concentrarea unui număr mare de sedii de companii și activități cu valoare adăugată ridicată.

Creșterea PIB-ului nu înseamnă însă că veniturile fiecărui locuitor au avansat cu 33% sau că nivelul de trai al tuturor s-a îmbunătățit în aceeași măsură.

O regiune foarte dinamică poate veni și cu costuri mai mari pentru populație. Locuințele și chiriile pot deveni mai scumpe, infrastructura poate fi pusă sub presiune de creșterea populației, iar traficul și accesul la servicii publice pot deveni probleme tot mai importante.

Cu alte cuvinte, PIB-ul arată dimensiunea și evoluția activității economice, dar nu spune singur câți bani rămân lunar în buzunarul fiecărui locuitor.

Două regiuni românești sunt la polul opus

Situația este radical diferită în Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia. Potrivit Eurostat, acestea se numără printre numai cinci regiuni europene care au înregistrat contracții economice de două cifre între 2019 și 2024. Sud-Muntenia a consemnat o scădere de 13,5%, iar Sud-Vest Oltenia un recul de 11,3%.

Cea mai puternică scădere din UE a fost înregistrată de regiunea Yugoiztochen din Bulgaria, de 20,5%, urmată de Dytiki Makedonia din Grecia, cu 18%, și Groningen din Țările de Jos, cu 14%.

Ce poate însemna declinul economic pentru locuitori

Pentru oamenii care trăiesc într-o regiune aflată în declin economic, efectele nu apar neapărat imediat în salariu, dar pot deveni vizibile în timp.

O activitate economică mai slabă poate însemna mai puține investiții și oportunități de angajare, presiune asupra firmelor existente și o atractivitate mai redusă pentru investiții noi. Dacă locurile de muncă bine plătite sunt puține, tinerii pot fi mai tentați să plece spre București, marile orașe sau în străinătate.

Datele Eurostat scot astfel în evidență o problemă mai veche a României: diferențele mari de dezvoltare dintre regiuni. În timp ce București-Ilfov avansează într-un ritm comparabil cu unele dintre cele mai dinamice zone ale Europei, alte regiuni românești pierd teren, ceea ce poate accentua în anii următori diferențele de venituri, investiții și oportunități pentru populație.

Alertă în Marea Neagră, în apropiere de Constanța. O navă ar fi fost lovită de o dronă: un mort, trei dispăruți şi mai mulţi răniţi. Reacția lui Nicușor Dan