De la frăție la dușmănie. Telenovela Elon Musk vs. Sam Altman, între altruism și bani

Elon Musk și Sam Altman au pornit împreună unul dintre cele mai importante proiecte din istoria recentă a tehnologiei. În 2015, cei doi prezentau OpenAI ca pe un laborator nonprofit care urma să dezvolte inteligență artificială în beneficiul omenirii, nu în beneficiul unei singure companii sau al unui miliardar cu apetit de control.

Un deceniu mai târziu, povestea arată mai puțin ca un manifest pentru salvarea umanității și mai mult ca o telenovelă tech cu avocați, miliarde, orgolii și acuzații de trădare. Musk îl acuză pe Altman că a rupt promisiunea inițială de a păstra OpenAI nonprofit, în timp ce tabăra OpenAI susține că Musk a vrut, de fapt, controlul asupra organizației. Potrivit presei americane, disputa a ajuns într-un proces de mare miză la Oakland, California, unde juriul trebuie să decidă dacă acuzațiile lui Musk privind încălcarea misiunii nonprofit sunt valide.

OpenAI, proiectul nobil care a devenit miză de sute de miliarde

OpenAI a fost lansată în 2015, într-un moment în care Musk și Altman se prezentau ca aliați într-o misiune aproape eroică. Ideea era ca inteligența artificială avansată să nu ajungă controlată exclusiv de Google sau de alte companii uriașe. Frumos, aproape de discursul acela de concurs de Miss, cu „vrem pace mondială, vrem să salvăm planeta și, dacă se poate, și balenele”.

Doar că între timp AI-ul a devenit cea mai importantă cursă economică a lumii, iar OpenAI nu mai este un laborator romantic de cercetare, ci o companie evaluată la peste 850 de miliarde de dolari, potrivit datelor citate în presa americană. De aici începe ruptura reală: când „binele omenirii” ajunge să aibă o evaluare de aproape un trilion, idealismul începe să sune puțin altfel.

Potrivit CNBC, Musk susține că OpenAI nu ar fi existat fără el. În instanță, miliardarul a spus că el ar fi venit cu ideea, numele, oamenii-cheie și finanțarea inițială. OpenAI spune însă că Musk a contribuit cu aproximativ 38 de milioane de dolari, nu cu miliardul despre care s-a tot vorbit, și că problema reală a fost dorința lui de control.

Cum s-a rupt relația dintre Musk și Altman

Primele fisuri serioase au apărut în jurul anilor 2017–2018, când OpenAI avea nevoie de tot mai mulți bani pentru calculatoare, cercetare și modele avansate. Varianta nonprofit începea să devină insuficientă pentru ambiția proiectului, iar în interior s-a discutat trecerea spre o structură comercială.

Aici, potrivit documentelor și mărturiilor din proces, Musk ar fi vrut o poziție dominantă, inclusiv o participație uriașă și control asupra noii entități. Altman a spus în instanță că era „extrem de inconfortabil” cu această idee, pentru că OpenAI nu ar fi trebuit să fie condusă unilateral de o singură persoană. Am mai scris pe Playtech despre războiul total dintre Elon Musk și Sam Altman pentru controlul OpenAI, unde exact această tensiune era miezul conflictului.

În 2018, Musk a plecat din boardul OpenAI, iar compania a mers mai departe. După lansarea ChatGPT, succesul a explodat, Microsoft a investit masiv, iar OpenAI a devenit centrul noii economii AI. Pentru Musk, acel moment pare să fi fost greu de digerat. Din fost cofondator al proiectului, a devenit critic furios al direcției comerciale luate de companie.

Altruism, orgoliu și bani foarte mulți

Partea ironică este că ambele tabere vorbesc, într-un fel sau altul, despre misiune și bine public. Musk spune că OpenAI a fost deturnată de la scopul inițial și transformată într-o mașină de profit. OpenAI răspunde că Musk nu apără puritatea morală a inteligenței artificiale, ci încearcă să lovească un rival pe care nu a reușit să-l controleze.

În tot acest timp, Musk și-a construit propria companie de AI, xAI, iar conflictul a devenit și mai greu de separat de lupta comercială. Când acuzi un competitor că a trădat idealurile inițiale, dar între timp îți faci propriul rival în aceeași industrie, altruismul începe să vină cu multe note de subsol.

Telenovela are și episoade secundare. Pe Playtech am scris despre mărturia fostei șefe tehnice OpenAI, Mira Murati, care a complicat imaginea lui Sam Altman, dar și despre momentul în care Altman a vorbit în proces despre dorința lui Musk de control asupra OpenAI. Nu mai vorbim doar despre AI, ci despre putere, încredere ruptă și o industrie în care fiecare declarație poate valora miliarde.

Procesul care poate schimba viitorul OpenAI

Miza juridică este serioasă. Dacă juriul îi dă dreptate lui Musk, OpenAI ar putea avea probleme importante în planurile sale de restructurare și, eventual, de listare. Dacă pierde, Musk rămâne cu un conflict public care a expus oricum o parte din culisele celei mai importante companii de AI din lume.

Indiferent de verdict, imaginea de ansamblu nu avantajează pe nimeni. Publicul vede doi miliardari care vorbesc despre binele omenirii, dar se luptă pe control, bani, influență și viitorul unei tehnologii care ar putea schimba lumea. E greu să mai vinzi povestea pură a altruismului când în fundal se aud avocații și se văd evaluări de sute de miliarde.

Poate că OpenAI chiar a pornit ca o încercare sinceră de a împiedica monopolizarea inteligenței artificiale. Poate că Musk chiar crede că Altman a trădat misiunea inițială. Poate că Altman chiar crede că Musk voia să transforme OpenAI într-o anexă a imperiului său. Problema este că, după zece ani, tot acest idealism se judecă într-o sală de tribunal, cu miliarde pe masă.

Iar asta spune ceva despre epoca AI: tehnologia care promite să salveze lumea este construită, deocamdată, de oameni cu ambiții foarte omenești. Orgoliul, banii și dorința de control nu au fost înlocuite de inteligența artificială. Dimpotrivă, par să fi primit un upgrade.

Cum a paralizat un student internetul fără să vrea. Greșeala de cod care a declanșat primul mare „virus” online în 1988