De ce au dat frații Pavăl statul în judecată. Ce cer patronii Dedeman pentru terenul expropriat din Iași

De ce au dat frații Pavăl statul în judecată. Ce cer patronii Dedeman pentru terenul expropriat din Iași
Dedeman a dat statul în judecată pentru 133 mp de teren (Foto: Ziarul Financiar)
Diana Dumitrache
Google Urmărește pe Google

O bucată de teren de numai 133 de metri pătrați a declanșat un litigiu între Dedeman și statul român, după ce compania deținută de frații Dragoș și Adrian Pavăl a considerat mult prea mică despăgubirea stabilită pentru suprafața expropriată în vederea construirii variantei sud a centurii municipiului Iași.

Diferența dintre cele două evaluări este uriașă. Practic, pentru cei 133 de metri pătrați din satul Uricani, comuna Miroslava, statul a stabilit o despăgubire de 671,90 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 5,05 lei pentru fiecare metru pătrat, adică în jur de un euro. Dedeman solicită însă o despăgubire calculată la 250 de euro pe metrul pătrat.

Dacă această valoare ar fi acceptată integral, cei 133 de metri pătrați ar valora 33.250 de euro, adică de aproximativ 250 de ori mai mult decât suma stabilită administrativ de stat.

De ce Dedeman a dat statul în judecată

Compania susține că hotărârea din 2020 prin care a fost stabilită despăgubirea nu i-ar fi fost comunicată legal și că ar fi aflat despre existența acesteia abia în 2026, după ce a solicitat documentul de la cartea funciară.

„Considerăm că această sumă nu reprezintă o justă despăgubire, întrucât nu corespunde cu valoarea reală a terenului expropriat”, arată Dedeman în acțiunea introdusă în instanță.

Disputa nu privește însă dreptul statului de a realiza centura, ci suma pe care proprietarul trebuie să o primească pentru teren. Legea nr. 255/2010 permite proprietarului nemulțumit de cuantumul despăgubirii să meargă în instanță, fără ca procesul să blocheze transferul proprietății sau realizarea lucrării de utilitate publică.

Cum se stabilește despăgubirea în instanță

Pe înțelesul tuturor, dacă statul are nevoie de o proprietate pentru construirea unei autostrăzi, centuri sau a unui alt obiectiv de utilitate publică, proprietarul nu poate opri automat proiectul doar pentru că nu este de acord cu suma oferită. Poate însă contesta valoarea despăgubirii.

Într-un asemenea proces, instanța constituie o comisie formată din trei experți: unul desemnat de instanță, unul de expropriator și unul de proprietarul expropriat. Legea prevede că sunt avute în vedere expertizele camerelor notarilor publici, iar Înalta Curte a stabilit că analiza trebuie corelată și cu criteriile din Legea nr. 33/1994, inclusiv prețurile cu care se vând în mod obișnuit proprietăți similare și prejudiciile produse proprietarului.

Așadar, faptul că Dedeman solicită 250 de euro/mp nu înseamnă că instanța va acorda automat această sumă, după cum nici cei aproximativ 5 lei/mp stabiliți inițial nu reprezintă neapărat valoarea care va rămâne definitivă.

Dedeman spune că a fost afectat și terenul rămas

Mai există o problemă importantă. Cei 133 mp nu reprezintă întreaga proprietate, ci fac parte dintr-o parcelă de peste trei hectare.

Dedeman susține că, după expropriere, s-au schimbat forma, limitele și configurația proprietății și cere ca expertul să stabilească dacă terenul rămas și-a pierdut din valoare. Pot conta elemente precum frontul stradal, accesul, posibilitatea de construire, retragerile impuse față de noua limită, utilitățile sau destinația urbanistică.

Și legea recunoaște relevanța prejudiciului produs proprietarului: despăgubirea poate cuprinde atât valoarea imobilului, cât și daunele provocate prin expropriere.

Experții imobiliari au o altă perspectivă

Experții imobiliari consultați de News.ro apreciază că terenurile din Uricani se tranzacționează pe piața liberă pornind de la câteva zeci de euro pe metru pătrat și pot depăși 100 de euro/mp, în funcție de amplasare și accesul la drum asfaltat.

Un expert susține însă că pretenția privind deprecierea restului proprietății trebuie analizată și din perspectiva efectului viitoarei centuri, deoarece o infrastructură rutieră importantă poate, în anumite situații, să crească valoarea terenurilor din apropiere.

Această situație este prevăzută chiar de legislația generală a exproprierilor: dacă, în cazul unei exproprieri parțiale, terenul rămas dobândește un spor de valoare datorită lucrării realizate, experții pot propune instanței o reducere a componentei despăgubirii aferente daunelor.

Ce înseamnă cazul pentru un proprietar obișnuit

Cazul Dedeman este relevant și pentru persoanele fizice ale căror terenuri ajung pe traseul unei autostrăzi, centuri sau alte lucrări publice. Proprietarul nu este obligat să considere corectă suma stabilită inițial de expropriator și are posibilitatea să ceară instanței verificarea despăgubirii. Legea stabilește inclusiv că despăgubirea acordată de instanță nu poate fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât suma solicitată de proprietar.

Procesul nu înseamnă însă că proprietarul își primește automat evaluarea proprie. Valoarea finală va depinde de probe, expertize, caracteristicile concrete ale terenului, tranzacțiile relevante și eventualul prejudiciu produs proprietății rămase.

În cazul Dedeman, tocmai această diferență uriașă (aproximativ un euro pe metrul pătrat oferit de stat față de 250 de euro/mp solicitați de companie) va trebui tranșată de instanță pe baza acestor criterii.