De ce apar atacurile în școli și care sunt semnalele de alarmă. Ce pot observa profesorii și părinții înainte să fie prea târziu

Amenințările repetate, pregătirea unui plan de răzbunare și încercările de a obține sau aduce o armă la școală cer intervenția adulților. Atacurile nu au însă o singură cauză și nu există un profil sigur al elevului care va deveni violent, astfel că părinții și profesorii trebuie să urmărească faptele și contextul, fără să transforme timiditatea, izolarea sau o dificultate emoțională într-o etichetă de pericol.

De ce explicația nu poate fi redusă la bullying sau internet

Cercetările despre violența școlară țintită, realizate în Statele Unite, au identificat frecvent nemulțumiri față de colegi, conflicte, experiențe de umilire și dificultăți familiale. În unele cazuri, acestea s-au asociat cu dorința de răzbunare și accesul la arme.

Aceste constatări descriu situațiile analizate, fără să permită prezicerea comportamentului unui copil. Majoritatea elevilor care trec prin bullying, respingere sau probleme emoționale nu comit atacuri.

Prin urmare, faptul că un copil este agresat trebuie luat în serios pentru protejarea și sprijinirea lui. Nu înseamnă că acesta va deveni agresor și nici nu justifică o eventuală faptă violentă.

Vezi și:

Ce se întâmplă cu milionul de euro cerut de ANAF de la Klaus Iohannis. Ultimele imagini cu fostul preşedinte...

Aceeași precauție este necesară în privința internetului. Un joc, un videoclip sau o preferință culturală, luate separat, nu demonstrează intenția unui atac; relevante sunt amenințările, țintele indicate și comportamentele concrete de pregătire.

Citește și: Elevul care și-a înjunghiat profesoara ar fi pregătit atacul 8 luni. Ce s-ar putea schimba acum pentru cadrele didactice

Ce comportamente justifică o sesizare

Semnalele care cer atenție includ amenințări adresate unei persoane, afirmații repetate despre răzbunare și comunicări care descriu un posibil atac. Îngrijorarea crește când apar detalii despre o țintă, un loc, un moment sau mijloacele prin care ar urma să fie comisă agresiunea.

Vezi și:

‘Strângem câte 100 de lei pentru clasă’. Poate școala să le ceară părinților bani pentru imprimantă, perdele, mobilier sau cadouri?

Se schimbă calendarul pentru înscrierea la clasa pregătitoare în 2027. Până când pot părinții să depună cererile

Contează și trecerea de la vorbe la pregătiri. Căutarea accesului la arme, aducerea unui obiect periculos la școală ori încercarea de a pune în practică un plan trebuie comunicate imediat autorităților competente.

Recomandările privind evaluarea amenințărilor insistă asupra analizării unui ansamblu de comportamente. O schimbare de dispoziție sau retragerea din grup poate indica nevoia de ajutor, dar nu constituie singură dovada unei intenții violente.

Nu trebuie așteptat ca elevul să anunțe explicit „voi ataca”. Mesajele despre intenții pot ajunge la colegi, pot apărea online sau pot fi observate separat de adulți care nu cunosc întregul context.

Ce pot face părinții și profesorii când observă ceva îngrijorător

Dacă primești o amenințare sau vezi un mesaj concret despre violență, păstrează informația și transmite-o școlii ori poliției, în funcție de urgență. Notează cuvintele folosite, momentul și contextul, fără să distribui public identitatea minorilor.

Nu este responsabilitatea colegului sau a părintelui care sesizează să stabilească dacă amenințarea este „serioasă”. Rolul său este să comunice observația, pentru ca persoanele competente să o poată verifica.

Pentru profesori, este important ca informațiile să ajungă la conducere și la consilierul școlar, nu să rămână discuții izolate între adulți. Un mesaj văzut de un coleg și un conflict observat de un profesor pot deveni relevante atunci când sunt analizate împreună.

Părinții pot discuta calm cu copilul despre conflicte, teamă și persoanele de la care poate cere ajutor. Raportarea unei amenințări trebuie prezentată ca o măsură de protecție, nu ca o trădare a colegilor.

Citește și: Ce riscă elevul din Bistrița care a rănit cu un cuțit o profesoară și un coleg. La ce vârstă răspund penal minorii

Când se apelează 112 și ce obligații are școala

Dacă există un pericol imediat, o armă prezentă sau un atac în desfășurare, se apelează 112. Prioritatea este îndepărtarea de pericol și respectarea indicațiilor personalului școlii și ale autorităților, fără confruntarea persoanei înarmate.

În România, gestionarea cazurilor este reglementată prin Ordinul ministrului educației nr. 6.235/2023. Procedura pentru managementul violenței include și suspiciunile privind portul sau folosirea obiectelor periculoase în școală.

Elevii și părinții pot raporta verbal sau în scris oricărui membru al personalului școlii. În cazurile grave de violență asupra minorilor, conducerea are obligația să sesizeze și 119, pentru intervenția serviciilor de protecție a copilului.

Intervenția presupune atât protejarea celor amenințați, cât și evaluarea nevoilor copilului care manifestă comportamente îngrijorătoare. Consilierea și colaborarea cu familia, poliția și DGASPC trebuie corelate cu măsurile de siguranță necesare fiecărui caz.

Cât costă să produci Asia Express. Vedetele și cameramanii primesc mii de euro, dar cea mai mare cheltuială este alta. Ce spun chinezii despre echipa românească