De ce a înghețat Antarctica cu zeci de milioane de ani înaintea Arcticii? O nouă teorie schimbă explicația acceptată până acum

Antarctica ascunde cea mai veche și cea mai mare calotă de gheață de pe Pământ, însă modul în care aceasta s-a format continuă să le dea de gândit oamenilor de știință. Timp de ani de zile, explicația dominantă a fost că scăderea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă a răcit suficient planeta pentru ca gheața să înceapă să se acumuleze.

Un nou studiu publicat în revista Science propune însă un scenariu mult mai complex. Cercetătorii susțin că schimbările geologice produse în urmă cu zeci de milioane de ani au avut un rol decisiv în transformarea Antarcticii într-un continent acoperit de gheață, cu mult înainte ca Arctica să cunoască aceeași soartă.

Munții ascunși sub gheață ar fi schimbat clima Antarcticii

Calota glaciară din estul Antarcticii a început să se formeze în urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani. Paradoxul este că, în acea perioadă, planeta era mult mai caldă decât în prezent, iar regiunile arctice au rămas lipsite de gheață încă multe milioane de ani.

Dacă doar reducerea cantității de dioxid de carbon ar fi fost responsabilă pentru răcirea planetei, spun autorii studiului, cele două regiuni polare ar fi trebuit să înghețe într-un interval asemănător. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, cercetătorii au căutat o altă explicație.

Vezi și:

Un șezlong în România a ajuns să coste mai mult decât în Grecia. Cât ajunge să plătească o familie la plajă

Echipa a realizat simulări pe calculator pentru a reconstrui evoluția reliefului Antarcticii în ultimii aproximativ 100 de milioane de ani. Modelele indică faptul că ruptura dintre Antarctica și Africa, începută în perioada în care supercontinentul Gondwana se destrăma, a declanșat modificări profunde în interiorul Pământului.

Aceste schimbări au generat mișcări lente în mantaua terestră, descrise de cercetători drept „unde ale mantalei”. În timp, ele au ridicat scoarța terestră din estul Antarcticii, formând un platou înalt, o escarpă de coastă și Munții Gamburtsev, un lanț muntos care astăzi se află ascuns sub mai bine de un kilometru de gheață.

Potrivit simulărilor, până în urmă cu aproximativ 45 de milioane de ani, o mare parte din această regiune ajunsese la altitudini cuprinse între 1,5 și 2 kilometri.

Vezi și:

O fosilă descoperită acum 40 de ani rescrie istoria dinozaurilor din Antarctica

Seiful ascuns sub gheața Antarcticii care ar putea salva istoria climei Pământului. Ce păstrează în interior

Altitudinea ar fi fost cheia apariției primei mari calote glaciare

Creșterea reliefului a schimbat complet condițiile climatice locale. Temperaturile scad odată cu altitudinea, iar cercetătorii explică faptul că fiecare sută de metri în plus poate reduce temperatura aerului cu până la aproximativ 10 grade Celsius, în funcție de condițiile atmosferice.

Ajunsă la altitudini suficient de mari, Antarctica a început să păstreze zăpada pe tot parcursul anului. Straturile succesive de ninsoare s-au acumulat treptat, iar în timp au format prima mare calotă glaciară permanentă de pe continent.

Autorii studiului consideră că această ridicare lentă a reliefului a oferit Antarcticii un avantaj climatic pe care Arctica nu îl avea în acea perioadă. Astfel se explică de ce emisfera sudică a început să se acopere cu gheață cu milioane de ani înainte ca regiunile nordice să înghețe.

Descoperirea oferă o perspectivă nouă asupra relației dintre geologie și climă. Mișcările plăcilor tectonice sunt percepute adesea ca procese extrem de lente, însă ele pot modifica radical suprafața planetei și, implicit, condițiile în care evoluează viața.

Autorii studiului amintesc că astfel de transformări au influențat în repetate rânduri istoria Pământului. Deplasarea continentelor poate schimba circulația oceanelor, poate modifica relieful și poate altera compoziția atmosferei, toate acestea având efecte asupra climei și ecosistemelor.

Noua teorie nu exclude rolul dioxidului de carbon în răcirea globală, dar sugerează că acesta nu spune întreaga poveste. Ridicarea treptată a Antarcticii la altitudini mai mari ar fi creat condițiile necesare pentru acumularea gheții, iar reducerea concentrației de CO₂ ar fi amplificat ulterior procesul.

Ford recheamă peste 110.000 de Mustang: problema bizară care lovește atât modelul pe benzină, cât și Mach-E