De ce Google a estimat greșit magnitudinea cutremurului, conform INFP. Ce trebuie să știe românii despre alertele de pe telefon

De ce Google a estimat greșit magnitudinea cutremurului, conform INFP. Ce trebuie să știe românii despre alertele de pe telefon
De ce alerta Google a arătat un cutremur de 6,5 (Foto: Profimedia)
Diana Dumitrache
Google Urmărește pe Google

Cutremurul produs miercuri dimineață, 18 noiembrie 2026, în zona seismică Vrancea, a provocat confuzie în rândul românilor, după ce sistemul de alertare Google a afișat o magnitudine de 6,5, în timp ce Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a stabilit că seismul a avut magnitudinea de 5,7. În același timp, numeroase persoane au susținut că mișcările resimțite au fost mult mai puternice decât s-ar fi așteptat, în timp ce altele au declarat că abia au simțit cutremurul. Specialiștii au explicat, într-un comunicat publicat pe Facebook, de unde provin aceste diferențe și de ce notificările trimise pe telefoane nu coincid întotdeauna cu măsurătorile oficiale.

De ce Google a afișat un cutremur de 6,5, iar INFP a anunțat 5,7

Seismul s-a produs la ora 02:48:55, la o adâncime de 120,8 kilometri, având magnitudinea de 5,7 și intensitatea macroseismică epicentrală VI. Inițial, sistemul automat de avertizare al INCDFP estimase magnitudinea la 5,6, valoarea fiind ulterior revizuită la 5,7, după analizarea datelor seismice.

Diferența față de magnitudinea de 6,5 afișată de Google este explicată prin tehnologiile utilizate de cele două sisteme.

„Această diferență poate fi explicată prin faptul că cele două sisteme utilizează tehnologii, surse de date și metode de calcul diferite”, precizează INCDFP.

Practic, sistemul Android Earthquake Alerts folosește accelerometrele telefoanelor mobile pentru identificarea mișcărilor care ar putea indica producerea unui cutremur. Informațiile colectate de la numeroase dispozitive sunt analizate automat, pentru transmiterea rapidă a avertizărilor.

În schimb, INCDFP utilizează echipamente specializate din Rețeaua Seismică Națională, iar datele sunt ulterior verificate de seismologi. Astfel, potrivit institutului, accelerometrele telefoanelor sunt mai puțin performante decât instrumentele profesionale de monitorizare, ceea ce poate explica diferențele dintre estimările inițiale.

De ce unii români au simțit cutremurul mai puternic decât alții

Specialiștii explică faptul că magnitudinea și intensitatea unui cutremur reprezintă două lucruri diferite. Magnitudinea exprimă mărimea seismului și energia eliberată, în timp ce intensitatea descrie efectele acestuia într-un anumit loc.

Prin urmare, un cutremur de 5,7 poate produce mișcări puternice într-o localitate și vibrații abia perceptibile în alta, fără ca magnitudinea reală să fie diferită.

„Cutremurul a fost simțit diferit de la o localitate la alta și chiar de la o clădire la alta”, arată INCDFP.

Un factor important este adâncimea. Cutremurele vrâncene produse între 60 și 200 de kilometri pot fi resimțite pe suprafețe extinse, uneori la sute de kilometri de epicentru.

De asemenea, undele seismice nu se propagă uniform, iar tipul terenului poate amplifica sau diminua mișcările. Solurile moi și depozitele sedimentare pot favoriza amplificarea anumitor vibrații, în timp ce terenurile stâncoase au un comportament diferit.

De ce cutremurul s-a simțit mai tare la etajele superioare

Un alt element important este clădirea în care se află persoana în momentul cutremurului. De exemplu, locatarii unui apartament situat la etajul zece pot percepe un balans mai pronunțat decât persoanele aflate la parterul aceluiași imobil, deoarece clădirile înalte răspund diferit la mișcările seismice.

De asemenea, contează inclusiv structura de rezistență, rigiditatea construcției și caracteristicile vibrațiilor.

Mai mult, chiar ui ora producerii cutremurului a influențat percepția populației. La 02:48, când zgomotul ambiental este redus, mișcările pot fi observate mai ușor de persoanele aflate în repaus.

Ce trebuie să știe românii despre alertele Google

INCDFP subliniază că sistemele de avertizare timpurie nu pot prezice cutremurele, ci le detectează imediat după declanșare, încercând să transmită notificări înainte ca undele seismice mai puternice să ajungă în anumite zone.

Tocmai pentru că avertizarea trebuie transmisă în câteva secunde, estimările inițiale pot fi diferite de rezultatele stabilite ulterior.

Astfel, magnitudinea de 6,5 afișată de Google nu înseamnă că seismul a fost mai puternic decât cel raportat oficial, ci reflectă o estimare automată realizată pe baza informațiilor disponibile în primele momente.