Cine sunt bugetarii care ar putea rămâne cu salariile înghețate până în 2031. Ce prevede noua lege a salarizării

Noua lege a salarizării din sistemul public aduce schimbări importante pentru angajații din sectorul bugetar. Deși proiectul prevede majorări etapizate pentru anumite categorii de personal și pentru demnitari, o parte semnificativă dintre angajații statului ar putea rămâne cu veniturile neschimbate în următorii ani. Estimările arată că peste 400.000 de bugetari care în prezent sunt remunerați peste nivelurile stabilite de noile grile salariale vor avea salariile înghețate până când acestea vor fi egalizate, proces care ar putea continua până în 2031.

Peste o treime dintre angajații din sectorul public ar putea fi afectați

Calculele publicate de Profit.ro și estimările Guvernului indică faptul că între 33% și 35% dintre angajații din sectorul public ar putea intra sub incidența măsurii privind înghețarea veniturilor.

Din cele aproximativ 1,272 milioane de posturi ocupate în administrația publică și instituțiile statului, între 420.000 și 445.000 de angajați ar urma să fie vizați de această prevedere.

Măsura îi privește pe cei care, în prezent, încasează salarii situate peste nivelurile prevăzute în grilele stabilite prin noua lege a salarizării. În cazul acestora, veniturile nu ar urma să mai crească până în momentul în care noile grile salariale vor ajunge la nivelul remunerației pe care o primesc deja.

Vezi și:

Ce amendă iei dacă mergi cu boxa portabilă pe plajă și dai muzica prea tare. Noi reguli în stațiuni

Astfel, procesul de uniformizare a salariilor ar putea dura mai mulți ani, în funcție de calendarul de implementare al noii legi.

Cele mai multe posturi sunt în educație, sănătate, ordine publică și apărare

Datele oficiale arată că aproximativ două treimi dintre angajații statului activează în patru domenii considerate esențiale.

În total, 812.347 de posturi sunt ocupate în aceste sectoare.

Vezi și:

Ce se întâmplă cu salariile bugetarilor. Eugen Tomac, nemulţumit de legea salarizării, una dintre primele provocări pentru premier

Lista sporurilor care ar putea rămâne în învățământ după noua lege a salarizării

În educație sunt înregistrate 366.833 de posturi, dintre care 293.705 aparțin învățământului superior de stat, iar 68.142 învățământului preuniversitar.

În sănătate sunt ocupate 245.020 de posturi, dintre care 147.225 în unități sanitare aflate în subordinea autorităților locale și 79.622 în unități sanitare centrale.

La Ministerul Afacerilor Interne, în structurile de Poliție și Jandarmerie, sunt ocupate 124.468 de posturi, iar în cadrul Ministerului Apărării Naționale sunt înregistrate 76.026 de posturi.

Noua lege păstrează raportul de salarizare de 1 la 8

Forma actualizată a proiectului de lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost publicată de Ministerul Muncii după consultări cu instituții publice și organizații sindicale.

Documentul menține principiul potrivit căruia raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul bugetar rămâne de 1 la 8.

În același timp, valoarea de referință utilizată pentru calculul salariilor este stabilită la 4.100 de lei, iar grilele salariale vor fi calculate în funcție de coeficienții stabiliți pentru fiecare familie ocupațională.

Proiectul include și modificări față de varianta inițială, rezultate în urma consultărilor desfășurate în perioada de dezbatere publică.

Cheltuielile salariale estimate pentru 2026 depășesc 168 de miliarde de lei

Noua lege a salarizării reprezintă una dintre componentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Deși proiectul este pregătit de mai mulți ani, aplicarea sa a fost amânată în repetate rânduri din cauza impactului bugetar estimat.

Datele Ministerului Finanțelor arată că cheltuielile salariale sunt estimate la 168,3 miliarde de lei în anul 2026, ceea ce reprezintă 8,2% din Produsul Intern Brut.

Demnitarii ar urma să beneficieze de majorări etapizate până în 2031

Pe lângă modificările privind grilele salariale din sectorul public, proiectul stabilește și o creștere graduală a indemnizațiilor pentru demnitari.

Analiza publicată de Libertatea.ro arată că salariul brut al președintelui României ar urma să crească de la 24.960 de lei în prezent la 32.800 de lei în anul 2031. Prima etapă de majorare este prevăzută pentru perioada 2026-2027, când indemnizația ar urma să ajungă la 26.527 de lei, urmând să crească succesiv în fiecare an până la nivelul final.

Și premierul ar urma să beneficieze de o creștere etapizată a salariului brut, de la 23.920 de lei la 30.750 de lei în 2031.

În cazul miniștrilor, indemnizația brută este prevăzută să urce de la 21.840 de lei la 26.650 de lei, în timp ce secretarii de stat ar urma să ajungă de la 16.640 de lei la 20.910 lei, primele majorări fiind programate din 2028.

Proiectul prevede creșteri și pentru parlamentari. Președinții Camerei Deputaților și Senatului ar urma să ajungă la 30.750 de lei brut în 2031, vicepreședinții celor două camere la 26.650 de lei, iar deputații și senatorii fără funcții de conducere la 24.600 de lei brut. Tot până în 2031 sunt prevăzute majorări și pentru liderii grupurilor parlamentare.

Aplicarea noii legi a salarizării va produce astfel efecte diferite în sistemul public. În timp ce o parte dintre angajați ar putea avea veniturile înghețate până la egalizarea grilelor salariale, proiectul stabilește și un calendar de majorări etapizate pentru funcțiile de demnitate publică.